AcasăStiri generaleDolj: Actriţa Nataşa Raab, condusă pe ultimul drum

Dolj: Actriţa Nataşa Raab, condusă pe ultimul drum

Actriţa Nataşa Raab a fost condusă pe ultimul drum, miercuri, de rude, prietenei, colegi şi mulţi admiratori.

Sicriul a fost depus pentru câteva ore la Teatrul Naţional ‘Marin Sorescu’, pe a cărui scenă a jucat şi de unde toţi cei care au iubit-o şi-au putut lua rămas bun de la ea.

Cunoscută şi pentru rolul bunicii Coana Chiva dintr-un set de reclame tv ale unei firme de lactate, actriţa Nataşa Raab s-a născut la 15 iulie 1953, la Huedin, judeţul Cluj.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1988, la clasa profesorului Mircea Albulescu şi, din acelaşi an, a fost actriţă la Teatrul Naţional din Craiova, potrivit biografiei de pe site-ul Teatrului Naţional ‘Marin Sorescu’ din Craiova. A fost doctor în ştiinţe umaniste – filologie, Universitatea Craiova – cum laudae, susţinând examenul de doctorat în februarie 2004.

În tinereţe, a studiat canto cu Stela Simonetti şi a interpretat jazz pe scena Casei de Cultură Studenţească şi a Casei Armatei din Cluj, conform www.imdb.com. De asemenea, a fost model la Centrul de Creaţie UCECOM condus de Zina Dumitrescu (1979-1988).

În teatru a fost Elena Andreevna, în ‘Unchiul Vanea’ de Cehov, în regia lui Mircea Cornişteanu, Gittel Mosca, în ‘Doi pe un balansoar’, de E. Gibbson, în regia Danielei Peleanu, Nina, în ‘Escu’, de Tudor Muşatescu, Clover, în ‘Ferma Animalelor’, Passallaqua, în ‘Carlo contra Carlo’, de Paul Ioachim, Ducesa savantă, în ‘Improvizaţia de la Versailles’, de Moličre, Lisse Schiller, în ‘Tărâmuri întunecate’, de Harding Lemay, în regia lui Tom Ferriter, Rosencrantz, în ‘Hamlet’, de W. Shakespeare, Fräulein, în ‘Gaiţele’, de Alexandru Kiriţescu, Dresoarea de tigri, în ‘Careul’, de C. Voiculescu, Doica, în ‘Phaedra’, în regia lui Silviu Purcărete, Pictorul, în ‘Timon din Atena’, de W. Shakespeare, Femeia, în ‘Naşterea’, de C. Voiculescu, în regia lui Bogdan Cristian Drăgan, Anna Petrovna, în ‘Revizorul’ de Gogol, Anca, în ‘Năpasta’, de I. L. Caragiale, Hangiţa, în ‘Îmblânzirea scorpiei’, de W. Shakespeare, Doica, în ‘Romeo şi Julieta’, de W. Shakespeare, Cap de rinocer, în ‘Rinocerii’ de Eugene Ionesco, Barbara, în ‘Dimineaţa de după…’, de Peter Quilter, etc.

Printre rolurile de film interpretate se numără Lola, în serialul ‘Lumini şi umbre’ (regia Andrei Blaier, 1981 – partea I, 1982 – partea a II-a), Ligia, în ‘Adela’ (regia Mircea Veroiu, 1984), Rodica, în ‘Acordaţi circumstanţe atenuante’ (regia Lucian Bratu, 1984), Maria, în ‘Există joi’ (regia Adrian Petringenaru, 1988), Vecina, în ‘Autor anonim, model necunoscut’ (regia Dan Piţa, 1989), Hellene, în ‘Somnul insulei’ (regia Mircea Veroiu, 1994), Soţia ambasadorului american, în ‘Amen’ (regia Costa Gavras, 2002), mama lui Marcel, în ‘După ea’ (regia Cristina Ionescu, 2007), Viorica, în ‘Din dragoste cu cele mai bune intenţii’ (regia Adrian Sitaru, 2010).

Nataşa Raab a făcut, de asemenea, teatru şi film TV. A jucat în ‘Prietenii’ (regia Nae Cosmescu), în muzicalul ‘Bufoniştii’, de Ovidiu Dumitru (regia Sergiu Ionescu), în serialul TV ‘La urgenţă’ (regia Andrei Zincă), în telenovelele ‘Inimă de ţigan’ (2007) şi ‘Regina’ (2008), în ‘Din dragoste cu cele mai bune intenţii’ (2011), ‘Domestic’ (2012), ‘Chefu” (2012).

Unul dintre rolurile importante ale actriţei a fost cel al Olgăi Cerchez din filmul ‘Poziţia copilului’ (regia Peter Călin Netzer, 2013), film distins cu ”Ursul de Aur” la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin, primul trofeu ‘Urs de Aur’ acordat cinematografiei româneşti pentru un lungmetraj.

A participat la emisiuni de varietăţi, a fost prezentatoare şi realizatoare de emisiuni radiofonice la Radiodifuziunea Română între anii 1984-1988. A fost prezentatoare în concerte şi spectacole de varietăţi ale Filarmonicii la Sălile Atheneu, Sala Palatului, Sala Polivalentă. A prezentat festivaluri naţionale precum ‘Crizantema de Aur’, ‘Maria Tănase’, ‘Crizantema de Argint’.

A mers în turnee cu trupa Teatrului Naţional Craiova la marile festivaluri de teatru ale lumii: Edinburgh, Londra, Avignon, Barcelona, Sao Paulo, Marsilia, Amsterdam, Bruxelles, Lisabona, München, Copenhaga, Atena, Seul, Ierusalim, Milano, Bologna ş.a. A participat la Festivalul Internaţional de Teatru ‘Adana’ (Turcia) cu spectacolul ‘Hotel Europa, complet’ de Matei Vişniec, regia Şerban Puiu, precum şi în Italia, la ‘Citta del’Arte Pene’, cu un concert cu cântecele Mariei Tănase, alături de Ansamblul profesionist ‘Maria Tănase’, precizează site-ul Teatrului Naţional din Craiova.

Lector universitar (1996-1999) şi conferenţiar univ dr la Departamentul de artă teatrală – Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova, Nataşa Raab-Guţul este, de asemenea, autoare a lucrării ‘Tipologie feminină în dramaturgia lui Cehov’, publicată în noiembrie 2004.

A obţinut numeroase premii, încă de la începutul carierei, pentru interpretarea ei, apreciată deopotrivă de public şi de critici: Premiul I – pentru cel mai bun recital de poezie populară – ‘Bocet pentru o viaţă’ – Festivalul de artă studenţească, Timişoara 1979; Premiul I de interpretare pentru rolul Femeii din ‘Om de omenie’ (regia C. Naum), la Teatrul Studenţesc ‘Podul’ – Festivalul de artă studenţească, 1979; Premiul I de interpretare la Gala Comediei Româneşti, Galaţi 1988, pentru rolul Severina din ‘Stress’ de M.R. Iacoban (regia Mircea Albulescu); Premiul I la Festivalul Tânărului Actor, Costineşti 1988; Premiul UNITER pentru debut 1989, pentru rolul Elena Andreevna din ”Unchiul Vanea” de A.P. Cehov; nominalizare pentru cea mai bună actriţă la Festivalul de Teatru Experimental Cairo 2002, în ‘Naşterea’ de Constantin Voiculescu (regia Bogdan Cristian Drăgan); nominalizare pentru cea mai bună actriţă cu rolul Anca din ‘Năpasta’ de I.L. Caragiale (regia Kincses Elemer), la Festivalul dramaturgiei româneşti, Timişoara 2003; distincţia ‘Meritul cultural pentru artă scenică’.

În anul 2015 a primit titlul de Cetăţean de onoare al Craiovei.

Nataşa Raab, care a încetat luni din viaţă, a fost înmormântată miercuri în cimitirul Ungureni. AGERPRES / (AS – autor: Maria Mitrică, editor: Marius Frăţilă)

Citește și:

Activează Notificările OK No thanks