Expoziţia ‘1+21 femei excepţionale în arhitectura românească’, organizată de Centrul de Cultură Urbană şi Arhitecturală al Uniunii Arhitecţilor din Romania, a fost vernisată, marţi, în holul central al Universităţii din Craiova, unde va putea fi vizitată până la sfârşitul acestei luni.
În cadrul expoziţiei sunt prezentate 22 de arhitecte de top ale Romaniei, de la arh. Virginia Haret Andreescu, prima arhitectă, sau Regina Maria a României, până la arhitecte din zilele noastre.
‘Expoziţia ilustrează cronologic, printr-o selecţie de fotografii şi text, activitatea arhitectelor din România – de la pionierele arhitecturii româneşti din perioada interbelică şi postbelică şi până la cele mai reprezentative nume ale noii generaţii. Secţiunea dedicată perioadei interbelice o include pe Regina Maria, cunoscută pentru dragostea sa pentru arhitectură şi pentru modelarea spaţiilor cu care a intrat în contact, în timp ce perioada postbelică gravitează în jurul restauratoarelor care au avut un rol major în salvarea patrimoniului naţional construit. Nu în ultimul rând, perioada contemporană prezintă o selecţie a proiectelor realizate de arhitecte premiate la ultimele ediţii ale Anualelor şi Bienalelor Naţionale de Arhitectură, fiind luate în considerare şi alte aspecte, precum implicarea tinerelor arhitecte în educaţia de arhitectură’, susţin organizatorii expoziţiei.
Preşedintele Uniunii Arhitecţilor din României, Ileana Tureanu, a afirmat că expoziţie a fost pregătită pentru Festivalul de arhitectură de la Londra din 2019, când se aniversau 100 de ani de prezenţă a femeilor în arhitectura românească.
‘În 1919, Virginia Haret Andreescu a obţinut diploma de arhitect şi a fost prima femeie arhitect din România. În pregătirea expoziţiei de la Londra, cei de acolo mă tot sfătuiau să explicăm cum femeile au rămas cenuşăresele arhitecturii, cum au fost nedreptăţite, cum nu au avut parte de notorietate. Întâi i-am ascultat, iar după ce am început să lucrez pentru expoziţie, mi-am dat seama că nu este deloc cazul României, pentru că în arhitectura românească femeile s-au afirmat profesional de la sine. Şi nu era cazul să ne prezentăm altfel. Vreau să vă spun că restul colegilor europeni au fost extrem de dezamăgiţi şi au spus că nu am înţeles spiritul acţiunilor. Am spus că spiritul acţiunilor sunt femeile acestea extraordinare şi problema mea a fost să aleg câteva din cele multe care au marcat dezvoltarea oraşelor României’, a spus preşedintele Uniunii Arhitecţilor din României, Ileana Tureanu.
Printre femeile care au marcat arhitectura românească se află şi Regina Maria, despre care Ileana Tureanu spune că a adus adus gustul pentru arhitectură, gustul pentru arhitectura de interior, gustul pentru grădină şi peisagistică, dar cel mai important este că a adus gustul pentru arhitectura vernaculară şi pentru arhitectura balcanică, reuşind să creeze o marcă de valoare internaţională din valorile balcanice şi româneşti.
Printre aceste 22 de arhitecte a fost nominalizată şi prezentată şi arhitecta Georgeta Voia, din Craiova, membră a Uniunii Arhitecţilor din România, Filiala regionala Sud – Vest Oltenia, medaliată cu diploma şi placheta ‘Opera Omnia’, şi membră a Ordinului Arhitecţilor din România, Filiala Teritorială Oltenia.
Potrivit preşedintelui Uniunii Arhitecţilor din România, Filiala regională Sud – Vest Oltenia, Pavel Popescu, Georgeta Voia, absolventă a Institutului de Arhitectură ‘Ion Mincu’, promoţia 1961, a activat timp de 30 de ani în cadrul mai multor institute de proiectare din ţară şi a luat parte la elaborarea unor importante proiecte de urbanism la Arad, Băile Herculane, Tg,Jiu, Timişoara şi mai ales la Craiova pentru amenajarea unor zone centrale sau amplasarea unor dotări culturale şi sportive.
‘Le mulţumesc tuturor colaboratorilor, pentru că arhitectura este o meserie care implică enorm de multe alte meserii. Mulţi dintre cei cu care am colaborat sunt în ceruri şi mărturisesc pentru ei că au muncit cu devotament. Conotaţia expoziţiei dovedeşte normalitatea unei lumi, pentru că, după părerea mea, şi azi mai sunt sectoare ale societăţii în care femeile sunt discriminate. Legat de proiectele în care am fost implicată, dau un exemplu: în 1988, când la Bucureşti se demolau biserici, noi aici, la Craiova, am primit premiu pentru ansamblul cu care am pus în valoarea Biserica Sfânta Treime’, a spus arhitecta Georgeta Voia, care a fost şi automobilistă de performanţă.
Printre profesionistele din arhitectura românească pe care expoziţia le face cunoscute se numără alături de pionierele perioadei interbelice Virginia Andreescu Haret şi Henrietta Delavrancea-Gibory, restauratoarele de marcă Ioana Grigorescu, Rodica Mănciulescu, şi arhitecte cu realizări excepţionale în epoca socialistă – Elena Voinescu, Cleopatra Alifanti, Militza Sion, dar şi arhitecte premiate în ultimii ani.
