Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc a primit, de la Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor, avizul prealabil în vederea înfiinţării, acesta urmând să funcţioneze din toamna acestui an în Casa Dianu, monument istoric din Craiova, informează un comunicat de presă transmis duminică AGERPRES, de către Biblioteca Judeţeană ‘Alexandru şi Aristia Aman’.
‘După consultarea documentaţiei depuse şi audierea în şedinţa de joi, 13 iulie 2023, a lui Lucian Dindirică, managerului Bibliotecii Judeţene ‘Alexandru şi Aristia Aman’, instituţie în subordinea căreia va funcţiona muzeul, membrii comisiei au acordat avizul prealabil în vederea înfiinţării acestei instituţii de cultură unice în ţară, la solicitarea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Dolj. De o însemnătate istorică, marcând o importantă etapă juridică în naşterea muzeului, avizul ne apropie de mult aşteptatul moment în care vom reda publicului valoroasa cultură românească din exil, inaccesibilă până acum publicului din România’, se afirmă în comunicatul menţionat.
Potrivit sursei citate, noul muzeu va fi găzduit din toamnă de Casa Dianu, monument istoric impunător al Craiovei, intrată în anul 2016 în patrimoniul Bibliotecii Judeţene ‘Alexandru şi Aristia Aman’.
‘Un vis care devine realitate. Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc părea un proiect utopic. Dar, cu multă muncă şi dăruire, alături de colegii mei, azi putem să facem planuri pentru inaugurare. Casa Dianu, un monument de arhitectură deosebit, gazda acestei instituţii, se va deschide publicului larg din toamna acestui an. Comisia naţională a avizat. Era ultimul hop. După ce m-au audiat în şedinţa lunară din 13 iulie muzeul nostru a primit avizul provizoriu. Evident, vom merge mai departe, pentru autorizarea finală, respectând sugestiile primite de la membrii comisiei. Este un capăt de drum pentru construcţia acestei instituţii unice, care, fără aportul consistent şi sprijinul CJ Dolj nu ar fi existat. Mulţumiri tuturor celor care ne-au fost aproape: preşedinţii Ion Prioteasa şi Cosmin Vasile, primarul Lia Olguţa Vasilescu, toţi consilierii judeţeni, echipa de la Direcţia de Fonduri Europene implicată în acest proiect, pentru atenţia pe care ne-au acordat-o’, a afirmat managerul Bibliotecii Judeţene ‘Alexandru şi Aristia Aman’, Lucian Dindirică, citat în comunicatul menţionat.
Din echipa implicată în acest proiect fac parte bibliotecari, cercetători, muzeografi, documentarişti, care au depus în ultimii ani un efort intens, într-un ritm alert şi susţinut, pentru verificarea, inventarierea, catalogarea fiecărui document şi obiect de artă intrat în patrimoniul muzeului.
Povestea înfiinţării acestui muzeu a început în toamna anului 2013, când Biblioteca Aman anunţa perfectarea a două proiecte de o importanţă colosală pentru zestrea de carte deţinută, precum şi pentru viaţa academică şi culturală a oraşului. Academicienii Dan Berindei şi Dinu C. Giurescu hotărau trimiterea bibliotecilor personale, formate din mii de cărţi, documente şi volume inedite, piese de mobilier şi tablouri la Craiova, la Biblioteca ‘Alexandru şi Aristia Aman’.
‘Rând pe rând, alte colecţii aveau să ajungă la Aman, dată fiind grija şi priceperea dovedite în cazul primelor două impresionante biblioteci personale. Între timp, s-a reuşit aducerea colecţiei de carte aparţinându-i profesorului şi istoricului V. Veliman, o serie impunătoare de cărţi şi documente despre cultura, civilizaţia şi istoria otomane turce. Iar în luna februarie a anului 2016, în urma unei întrevederi dintre managerul Bibliotecii Judeţene ‘Alexandru şi Aristia Aman’ şi academicianul Basarab Nicolescu s-a născut ideea înfiinţării unui muzeu al exilului”, precizează comunicatul bibliotecii judeţene din Dolj.
‘Eram de mulţi ani în căutarea unui loc satisfăcător pentru a dona colecţia mea privind exilul românesc din Paris. Ocazia ideală s-a prezentat în mod neaşteptat la sfârşitul anului trecut, cu ocazia colocviului centenarului naşterii lui Vintilă Horia, care a avut loc la Biblioteca Aman. I-am spus câteva cuvinte Domnului Lucian Dindirică despre preocuparea mea şi am văzut imediat că ochii i s-au aprins. A doua zi, mi-a spus că nu a dormit noaptea gândindu-se la ce i-am spus. Printr-o sincronicitate interesantă, i-am mărturisit că nici eu nu dormisem. După o vizită a spaţiilor bibliotecii şi o discuţie aprofundată, hotărârea mea definitivă era luată. Apoi lucrurile au mers foarte rapid. Donaţia mea ar putea constitui nucleul unui viitor Muzeu al Exilului Românesc, extrem de necesar culturii române’, declara atunci academicianul Basarab Nicolescu.
Casa Dianu, monument de arhitectură construit la începutul secolului XX, situat pe strada 24 Ianuarie, a fost reabilitat, consolidat şi amenajat printr-un proiect european cu o finanţare de aproximativ 5 milioane de euro, obţinută în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, de Consiliul Judeţean Dolj, în calitate de beneficiar.
Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Cosmin Vasile, a subliniat importanţa atragerii de fonduri europene pentru a susţine demersurile pe care instituţia le-a derulat de-a lungul timpului în sfera culturală.
‘O etapă importantă pentru fondarea Muzeului Cărţii şi Exilului Românesc a fost parcursă în urmă cu câteva zile, odată cu obţinerea de către Biblioteca Judeţeană ‘Alexandru şi Aristia Aman’ a avizului prealabil de înfiinţare a noii instituţii. Suntem cu un pas mai aproape de inaugurarea obiectivului nostru cultural, iar, din toamnă, volumele provenite din colecţiile donate de mari personalităţi din ţară sau care au trăit în exil vor putea fi studiate de cei interesaţi.
Conform comunicatului menţionat, investiţiile Consiliului Judeţean Dolj în domeniul cultural vor continua prin inaugurarea altor două monumente de importanţă naţională, Cula Izvoranu-Geblescu, de la Brabova, şi Cula Cernăteştilor, din comuna Cernăteşti.
Noul muzeu de la Craiova va cuprinde fonduri şi colecţii extrem de necesare pentru îndeplinirea obiectivului de reîntregire a culturii naţionale cu întreg tezaurul cultural realizat în afara graniţelor României în cei 45 de ani de comunism. Din patrimoniul viitorului Muzeu fac parte fonduri de documente şi colecţii personale acad. Dinu C Giurescu, istoricului Dan Berindei, ale acad. Basarab Nicolescu, scriitorilor Mircea Eliade, Leonid Mămăligă, Vintilă Horia, Cicerone Poghirc, Andrei Codrescu, Cezar Vasiliu, Ion Deaconescu, regizorilor Andrei Şerban şi Paul Barbăneagră, artiştilor plastici Corneliu Şerban Popa, Mircea Milcovitch, Maria Mesterou şi Constanţa Buzdugan, soţilor Rodica şi Şerban-Viorel Stănoiu, soţilor Romulus şi Ileana Vulpescu, istoricului V. Veliman şi alţi importanţi oameni de cultură care, deşi în plecaţi în exil, au continuat să trăiască şi să simtă româneşte. AGERPRES / (AS – editor. Marius Frăţilă)
