Constituţia reprezintă actul de identitate naţională şi în orice stat de drept există o relaţie directă între gradul de respectare a legii fundamentale şi nivelul de protecţie a tuturor valorilor, a transmis, marţi, preşedintele CCR, Valer Dorneanu, cu prilejul Zilei Constituţiei României. ‘În data de 8 decembrie, România aniversează Ziua Constituţiei, proclamată astfel prin Legea nr.120/1995, în semn de omagiu adus Constituţiei aprobate prin referendumul naţional de la 8 decembrie 1991. Aceasta a devenit actul fundamental prin care în România s-au pus bazele statului de drept şi ale democraţiei constituţionale. În anul 2003 a fost revizuită, construcţia sa fiind consolidată şi adaptată la evoluţiile statului de drept, ale societăţii şi la noul context euro-atlantic. Constituţia reprezintă actul nostru de identitate naţională. Consfinţită prin voinţa suverană a poporului, ea este corpul de principii şi norme fundamentale care se adresează, în egală măsură, autorităţilor statului şi cetăţenilor săi. Funcţionarea instituţiilor statului, garantarea drepturilor şi libertăţilor individuale şi derularea în ansamblu a întregii vieţi a unei naţiuni îşi au originea în textele înscrise în Constituţie. De aceea, Constituţia este cartea sacră a existenţei noastre, iar aniversarea ei constituie o adevărată sărbătoare’, a declarat Dorneanu. Potrivit acestuia, în orice stat de drept există o relaţie directă între gradul de respectare a Constituţiei şi nivelul de protecţie a tuturor valorilor, principiilor şi drepturilor fundamentale ce guvernează viaţa unei naţiuni. ‘Constituţia trebuie respectată nu doar în litera, ci şi în spiritul ei, destinatarii săi având obligaţia nu doar morală, ci şi constituţională de loialitate constituţională şi interpretare a normelor sale cu bună-credinţă’, a subliniat preşedintele CCR. El a adăugat că, în aceste condiţii, cuvintele istoricului Nicolae Iorga, rostite în 1937, rămân încă actuale: ‘Adevărata revoluţie la români va fi respectarea legii şi nu altceva’. ‘Printre marile valori ale democraţiei contemporane, receptate în Constituţia din 1991, se numără şi instituirea în România a modelului european de control al constituţionalităţii legii. Astfel, a luat fiinţă Curtea Constituţională – ‘garantul supremaţiei Constituţiei’. Locul şi rolul Curţii Constituţionale se disting în arhitectura etatică prin aceea că ea este unica autoritate de jurisdicţie constituţională din România, deciziile sale fiind definitive şi general obligatorii’, a evidenţiat Valer Dorneanu. Constituţia este ‘instrumentul de lucru’ al CCR, iar sensul existenţei sale constă în apărarea valorilor fundamentale înscrise în Legea fundamentală, a completat Dorneanu. ‘Dacă nu este în mod activ şi efectiv apărată, Constituţia riscă să fie redusă la un set de principii şi norme de drept frumoase, nobile, dar invalide, lipsite de orice valoare şi forţă. Iar atunci când Constituţia nu este respectată, sunt puse sub semnul incertitudinii înseşi construcţia democratică a statului şi întreaga sa ordine de drept’, a afirmat preşedintele CCR.