Preşedintele USR, Cătălin Drulă, a calificat, joi, drept o ‘ruşine istorică’ achitarea definitivă a foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, acuzaţi că l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu.
În opinia sa, apelul la CEDO ar fi următorul pas firesc. Liderul USR şi-a exprimat speranţa ca Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu, să găsească puterea pentru a continua lupta.
‘La aproape 34 de ani de la Revoluţie, Securitatea a învins România oamenilor cinstiţi. Achitarea torţionarilor lui Gheorghe Ursu este o ruşine istorică şi o pervertire a Justiţiei, care nu mai are legătură cu dreptatea, ci cu servirea unor interese. Judecătorii au acceptat martori ofiţeri de Securitate de rang cel mai înalt: de la şeful de cabinet al lui Iulian Vlad la alt ofiţer implicat în represiunea din Timişoara din Decembrie ’89. Verdictul dat astăzi este imposibil de imaginat într-o societate dreaptă, în care cetăţenii sunt ocrotiţi de lege. CEDO ar fi următorul pas firesc, sper ca Andrei Ursu să găsească puterea să continue lupta. Toţi oamenii oneşti din România îi sunt alături’, a scris Drulă, pe Facebook.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus joi achitarea definitivă a foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, acuzaţi că l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu, pentru săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase.
Instanţa supremă a respins, ca nefondate, apelurile depuse de procurori şi Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu, fiind menţinută decizia de achitare aplicată în octombrie 2019 de Curtea de Apel Bucureşti.
Gheorghe Ursu, inginer de construcţii, poet şi scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii ’80, după ce a trimis scrisori către ‘Europa Liberă’ şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste.
Potrivit procurorilor, în perioada ianuarie – noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985. A murit pe 17 noiembrie 1985.
Procurorii militari au stabilit că Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acţiuni care ‘au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă’.
Fiul disidentului, Andrei Ursu, susţine că Mihai Pîrvulescu a fost cel care l-a anchetat mai întâi în stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru că acesta din urmă a refuzat să îşi denunţe prietenii, printre care cunoscuţii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosaşu, Securitatea a hotărât ‘continuarea cercetărilor sub stare de arest’, ‘urmând ca în cercetări să se clarifice şi natura relaţiilor’ cu aceştia.
Inginerul Gheorghe Ursu a murit în urma bătăilor primite de la Marin Pîrvulescu şi de la alţi ofiţeri de securitate, dar şi în urma agresiunilor din partea unor deţinuţi de drept comun.
Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col. (r) Tudor Stănică, pe atunci şeful Miliţiei din Capitală, col. (r) Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marin Clită, colegul de celulă al disidentului.
