Ducaru: La nivelul UE s-a conştientizat că organizaţia are capacitatea de a veni cu o abordare unitară în privinţa rezilienţei

Directorul Centrului Satelitar al Uniunii Europene, Sorin Ducaru, a declarat joi că la nivelul UE s-a conştientizat faptul că organizaţia are capacitatea de a veni cu o abordare unitară care să vizeze toate acele componente ‘care definesc rezilienţa la nivel societal’. ‘La nivelul Uniunii Europene s-a conştientizat faptul că organizaţia are capacitatea de a veni cu o abordare unitară care să vizeze toate aceste componente care definesc rezilienţa la nivel societal. Sigur, există componenta de securitate şi apărare. Din ce în ce mai mult veţi vedea în documentele UE întărită legătura între securitatea externă şi cea internă. Este o temă nouă, modernă.(…) Al doilea aspect este legat de consolidarea instituţională, aspecte de sănătate în domeniul instituţional social intern în statele membre, aspecte educaţionale, medicale, economice şi tehnologice’, a arătat Sorin Ducaru, la Conferinţa ‘Coordonate ale strategiei militare în condiţiile unei abordări sinergice a rezilienţei în domeniul securităţii’ Potrivit lui Ducaru, un alt aspect referitor la abordarea Uniunii Europene este legat de accentul din ce în ce mai important pus pe ideea de acţiune unitară şi coordonată. ‘Pandemia a stimulat această dezvoltare, după ce reacţiile imediate au fost clar necoordonate şi au generat efecte nedorite. De asemenea, nevoia de stimula dezvoltarea unor resurse comune ale statelor UE, autonome. (…) Ideea de dezvoltare a unor resurse autonome este clar unanim susţinută – Centrul satelitar este un exemplu de entitate care aparţine UE şi statelor membre şi oferă resurse de analiză autonomă, independentă de alţi actori’, a subliniat Ducaru. În ceea ce priveşte impactul noilor tehnologii, Sorin Ducaru a remarcat că se vorbeşte destul de mult şi sunt exemple prin care se realizează că avansul tehnologic, dependenţa de domeniul digital, de economia digitală, interconectivitatea implică şi anumite vulnerabilităţi. ‘Sunt printre cei care consideră că am investit şi în continuare investim prea puţin în minimizarea acestor vulnerabilităţi. Cred că domeniul securităţii şi apărării cibernetice încă merită mai mult. S-au făcut progrese mari la nivelul NATO, la nivelul ţărilor membre, dar în domeniul planificării militare încă avem un reflex analogic, în sensul că ne concentrăm mai mult pe componentele convenţionale ale Apărării, care însă rămân importante. (…) Dar din ce în ce mai mult trebuie să învăţăm să investim mai mult în partea cealaltă, cea care ţine de aceste aspecte de rezilienţă, prima componentă fiind cea de rezilienţă şi apărare cibernetică. (…) Trebuie să fim în pas cu aceste evoluţii’, a spus directorul Centrului Satelitar al Uniunii Europene. El a mai subliniat că este printre cei care cred că ‘evoluţia noilor tehnologii oferă clar mai multe oportunităţi decât vulnerabilităţi, dacă suntem suficient de inteligenţi şi coezivi ca să exploatăm partea aceasta de oportunităţi’. ‘Natura confruntării în ziua de astăzi care este diferită faţă de perioada de acum câteva decenii. (…) Nu mai asistam la tipul de conflicte sau la tendinţele istorice din secolul trecut (…) În noul context există o tendinţă contrară, tendinţă în care noile tehnici de confruntare – de la dezinformare, până la tot felul de atacuri cibernetice – au ca victime direct populaţia civilă. Se folosesc tehnici de tip militar (…) în spaţiul cibernetic care generează efecte asupra civililor şi nu întotdeauna sunt efecte doar în zona informaţională sau digitală, ele pot avea efecte în viaţa de zi, chiar în planul impactului asupra sănătăţii şi aşa mai departe Este un aspect foarte important, motiv pentru care rezilienţa trebuie privită ca o temă societală’, a explicat Ducaru. Un alt aspect semnalat de Ducaru şi care trebuie avut în vedere în studierea naturii confruntării este legat de faptul că această dinamică tehnologică fără precedent oferă enorm de multe avantaje pentru dezvoltarea socială. ‘Se ştie că în ultimii ani cel puţin 12-15% din creşterea PIB-ului mondial este datorată exclusiv domeniului digital. Eu cred că în contextul pandemiei această proporţie a crescut mult mai mult. Sigur, avantajele sunt nu doar in plan economic, ci şi social, medical, dar trebuie avut în vedere că, atunci când vorbim despre impactul tehnologic asupra aspectelor de securitate şi apărare, militare, suntem într-o nouă paradigmă, pentru că motorul elementelor inovative cu efecte importante distructive în trecut pornea de la investiţiile guvernamentale în inovaţie, şi de cele mai multe ori inovaţie cu scopuri de apărare şi securitate (…). În prezent, motorul inovaţiei în domeniul tehnologic este susţinut atât financiar, cât şi din punct de vedere al noilor idei şi al impactului de domeniul privat, motiv pentru care o rezilienţă în sensul ei modern trebuie să aibă în vedere în mod obligatoriu acest parteneriat public-privat modern. Şi vedem câteva ţări care îl aplică foarte bine – Israelul SUA’, a mai spus vorbitorul. Statul Major al Apărării organizează, în perioada 12-14 noiembrie, în format online (webinar), Conferinţa Ştiinţifică Gândirea Militară Românească, cu tema ‘Coordonate ale strategiei militare în condiţiile unei abordări sinergice a rezilienţei în domeniul securităţii. Evenimentul se încadrează în programul activităţilor dedicate împlinirii a 161 de ani de la înfiinţarea Statului Major al Apărării şi al decernării Premiilor revistei Gândirea Militară Românească, ediţia a XXII-a.