Conferinţe, expoziţii şi evenimente ştiinţifice vor fi organizate, în Bucureşti şi în ţară, prin intermediul Fundaţiei Cosmonaut Dumitru Dorin Prunariu, între 14 şi 22 mai, perioadă în care România celebrează 40 de ani de la primul zbor al unui român în spaţiul cosmic.
‘Aniversarea zborului meu este un motiv pentru a marca ceea ce a realizat până acum România şi ceea ce realizează acum şi perspectivele ei în domeniul spaţiului cosmic’, a afirmat marţi Dumitru Prunariu în cadrul unei conferinţe de presă la sediul Romanian Space Agency (ROSA).
Dumitru Prunariu a spus că evenimentul este deosebit nu doar pentru el, ci şi pentru întreaga comunitate aerospaţială şi pentru România.
‘Marchează 40 de ani de când România a dovedit că poate face mai mult şi la un nivel superior în domeniul activităţilor cosmice. Ţările care au oameni trimişi în spaţiul cosmic deja sunt încadrate într-un nivel superior între toate celelalte state care au activităţi spaţiale. România s-a marcat în acest domeniu încă din anii ’70. În 1968 s-a semnat acordul prin care ne-am angajat să participăm la activităţi spaţiale internaţionale, să dezvoltăm instituţii, să susţinem cercetători, să efectuăm experimente cu un nivel de complexitate înalt şi pot spune că acest lucru s-a dovedit după 1990, când vechile instituţii au fost reorganizate, iar unele desfiinţate. Am participat alături de Marius Piso, alături de alţi specialişti în domeniu, inclusiv alături de doctorul Dumitru Haşegan, căruia i-a precedat domnul Zgură, la conducerea Institutului de Ştiinţe Spaţiale, la crearea Agenţiei Spaţiale Române, cea care, după o modificare de Hotărâre de Guvern, în 1995, există sub forma în care funcţionează şi astăzi şi care promovează intens interesele României, atât pe plan intern cât şi internaţional, în domeniul cosmic, stabileşte o strategie, dezvoltă programe şi proiecte în cadrul lor’, a precizat Prunariu.
El a afirmat că, prin participarea sa la un zbor cosmic, România a devenit al 11-lea stat din lume care a avut proprii cosmonauţi, iar el a devenit al 103-lea din lume care a zburat în spaţiul cosmic.
‘Zborul cosmic ca experienţă umană a fost unic, şi acum mai am anumite trăiri în momente aniversare, şi acum când se apropie data lansării parcă mai simt fiorul acela pe care l-am avut când racheta purtătoare a plecat de pe platforma 17 a cosmodromului Baikonur şi în 8,50 minute m-a plasat, alături de partenerul meu de zbor Leonid Popov, pe orbită circumterestră, la o altitudine de aproximativ 200 de kilometri iniţiali şi învârtindu-ne în jurul Pământului cu 28.000 de kilometri pe oră. Experienţa ştiinţifică a fost şi ea deosebită, asamblarea în spaţiul cosmic a echipamentelor care au fost concepute de specialiştii noştri, construite de ei, testate special pentru a face faţă condiţiilor speciale de transport şi funcţionare în spaţiul cosmic (…), funcţionarea în condiţii de imponderabilitate, chiar cu nivel crescut de radiaţii în spaţiul cosmic, toate acestea au fost pentru mine o experienţă unică, care, desigur, ne aşteptăm ca într-un viitor previzibil să fie repetată’, a mai spus Prunariu.
Preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), Marius Ioan Piso, a declarat că România are o şansă să trimită un astronaut în spaţiu în următorii ani şi prin Agenţia Spaţială Europeană.
‘De o lună, pregătim doi astronauţi în Agenţia Spaţială Europeană, unde vor fi selectaţi nu numai cei care vor participa direct la programul de zbor, dar şi astronauţi de rezervă şi specialişti pentru misiunile spaţiale. România are o şansă să trimită un astronaut şi prin Agenţia Spaţială Europeană în următorii ani’, a declarat Marius Ioan Piso.
Marius Ioan Piso a mai spus că sunt discuţii şi pregătiri pentru o bază de lansare la Cap Midia.
‘Noi avem în discuţie şi în pregătire de mult timp o bază de lansare la Cap Midia, este un proiect comun cu Armata, unde, deocamdată, efectuăm zboruri de înaltă altitudine, cu baloane (…) şi unde întrevedem, peste un timp, să îndeplinim condiţiile şi politice, în primul rând, pentru o lansare peste Marea Neagră, dar asta va fi o perspectivă. O lansare reală e o operaţiune foarte complicată. România, în acest moment, este deţinător de poligon, noi avem 1,16% din 66%, adică 0,8% din poligonul spaţial european din Guyana Franceză. Acolo sunt patru baze de lansare pentru rachete – Ariane 5, pentru Soyuzul europenizat, pentru Vega şi se construieşte, este aproape gata rampa pentru Ariane 6, unde va fi şi racheta cu parte din ea românească’, a declarat preşedintele Agenţiei Spaţiale Române.
El a informat că la Politehnica Bucureşti se preconizează înfiinţarea unui centru – BIC România (Bussiness Incubation Center) – ‘care va permite, va ajuta start-up-uri să progreseze în domeniul spaţial’.
‘Probabil că vom avea un eveniment de genul ăsta la toamnă, în deschiderea anului universitar’, a precizat Piso.
La conferinţă a participat şi directorul Institutului de Ştiinţe Spaţiale, Ion Sorin Zgură.
