Dungaciu: Din punct de vedere al sistemului electoral, România începe să semene tot mai mult cu Rusia; şi acolo candidaţii la prezidenţiale sunt selectaţi de sistem, dizidenţii sunt îndepărtaţi şi iese mereu cine trebuie

Într-o ediție transmisă live de Gândul,  prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a afirmat că România este „ruptă în două”, cu o jumătate a populației nemulțumită de direcția în care se îndreaptă politica internă. Analizând contextul actual al alegerilor și influențele externe, Dungaciu avertizează asupra riscurilor unei polarizări extreme, care ar putea duce la instabilitate pe termen lung, scrie gandul.ro.

Dan Dungaciu subliniază faptul că România se află încă într-o perioadă de tranziție politică, în care se schimbă gradual echilibrul puterii. Potrivit acestuia, în ciuda faptului că România se consideră o democrație, există semne tot mai evidente că procesul electoral și politic este controlat, iar cei care pot candida sunt tot mai puțini.

„Esenta începe să semene și să miroase foarte asemănător. Se schimbă încet-încet balanța, iar cei care nu sunt aleși nu pot să candideze. Asta este adevărata problemă. Cine decide cine poate să participe?”, întreabă retoric Dungaciu.

De asemenea, analistul face o comparație cu Rusia, unde, în opinia lui, democrația nu a existat niciodată într-o formă reală, iar puterea a fost întotdeauna controlată centralizat.

„La ruși, nu există democrație reală. Ei tot timpul au controlat procesul. Din punctul lor de vedere, lucrurile merg foarte bine, și nu există greșeli majore”, subliniază Dungaciu.

Dungaciu remarcă faptul că procesul de geopolitizare al alegerilor noastre a avut loc în sens invers. Inițial, discuțiile despre alegeri și lideri erau în principal interne. Însă odată cu pătrunderea în atenția internaționala, alegerile s-au geopolitizat, iar discursul a devenit din ce în ce mai legat de ceea ce se petrece pe scena politică mondială.

„Noi am geopolitizat ulterior această chestiune într-un mod păgubos pentru România. Discuțiile au devenit negative, iar țara a ajuns să fie privită în mod divizat”, afirmă Dungaciu, evidențiind cum România a ajuns să fie ruptă între o jumătate de populație care susține o direcție politică și alta care este nemulțumită și se simte marginalizată.

Dungaciu atrage atenția că, în ciuda problemelor interne și a nemulțumirii populației, nimeni nu își va asuma responsabilitatea pentru această criză responsabilitatea pentru criza politică din România nu va fi trasă de nimeni. El consideră că România este prinsă într-o capcană a incompetenței și a lipsei de viziune strategică, lucru ce contribuie la creșterea tensiunilor.

„Criza actuală a României este una de incompetență, iar acest lucru afectează profund jumătate din populație, care este furioasă și nemulțumită. Nimeni nu va fi vinovat pentru ceea ce se întâmplă. Lucrurile vor merge mai departe cu aceiași oameni și aceeași retorică”, adaugă Dungaciu.

Analistul mai subliniază că o Rusie resurgentă, care pare că va câștiga în Ucrania, reprezintă o amenințare în regiune. Iar în contextul unei Românii divizate, ne putem găsi deosebit de vulnerabili în această situație.

„România se află într-o poziție strategică periculoasă. O Rusie care câștigă în Ucraina ar avea un impact direct asupra regiunii și, implicit, asupra României”, avertizează Dungaciu.

El a subliniat că, deși situațiile nu sunt identice, diferențele dintre modul în care funcționează democrația noastră și cea rusă devin din ce în ce mai mici.

Dungaciu consideră că în multe dintre țările fostului spațiu sovietic, procesul electoral este doar o formalitate. Alegătorii sunt chemați să voteze pentru a valida o decizie deja luată în spatele cortinei, iar competiția politică adevărată lipsește. Acesta compară situația din România cu cea din Rusia, unde alegerile sunt un simplu exercițiu de validare a deciziilor luate de liderii politici.

„Dacă te uiți în spațiul estic, observi că acolo democrația este una suverană, direcționată, unde rezultatul scrutinului trebuie să confirme o decizie luată anterior”, a explicat Dungaciu, făcând referire la cazul din 2008, când Vladimir Putin a anunțat că Dmitri Medvedev va fi succesorul său. Alegătorii au validat imediat această alegere, fără să pună întrebări, iar mesajul strategic era deja clar: Rusia se pregătea pentru o mișcare pe plan internațional.

Dan Dungaciu vorbește despre perceperea  schimbărilor politice ca pe niște intervenții externe, venite din partea Occidentului. În fostele republici sovietice, orice mișcare de schimbare este văzută ca o încercare de destabilizare a regimului de către puterile occidentale. Analistul subliniază că, în contextul acestor mișcări, Rusia și alte state din fostul bloc sovietic au devenit extrem de prudente și sceptice față de orice formă de schimbare.

„În fostul spațiu sovietic, orice mișcare de schimbare este percepută drept o intervenție occidentală menită să destabilizeze regimul. Revoluțiile oranj nu sunt văzute ca mișcări ale societății civile, ci ca atacuri externe din partea Occidentului”, a explicat Dungaciu.

Dungaciu avertizează că România riscă să adopte un model de democrație similar cu cel din Rusia. Acolo, declară analistul, alegerile nu mai reprezintă un proces autentic de selecție a liderilor, ci doar o validare formală a unei decizii deja stabilite. În opinia sa, România se află într-o perioadă critică, nivelul de control asupra procesului electoral nu este la același nivel cu cel din Rusia, însă se apropie cu pași repezi.

„Aici, la noi, alegerile sunt încă mai puțin controlate. Însă, candidații care nu sunt agreați de sistem ajung să candideze, dar sunt eliminați din competiție în timpul campaniei. În Rusia, însă, aceștia nici măcar nu ajung să se înregistreze pentru a candida”, a subliniat Dungaciu.

Articolul Dungaciu: Din punct de vedere al sistemului electoral, România începe să semene tot mai mult cu Rusia; şi acolo candidaţii la prezidenţiale sunt selectaţi de sistem, dizidenţii sunt îndepărtaţi şi iese mereu cine trebuie apare prima dată în Ecopolitic.