Vicepreşedintele Asociaţiei Eco-Civica, Dan Trifu, a declarat că ONG-ul va ataca în instanţa decizia de retrocedare a suprafeţei de 12 hectare din Parcul IOR, în cazul în care nu o va face primarul general sau prefectul.
‘În cazul în care Primăria Generală decide să nu meargă (în instanţă – n.r.), atunci prefectul are calitatea supremă în astfel de speţe. Deci prefectul poate să verifice dosarul – este deja trimis la Prefectură dosarul – şi să ia decizia dacă atacă sau nu decizia de retrocedare. În cazul în care nici prefectul, care are toate pârghiile necesare şi este autoritatea care verifică legalitatea unor astfel de acte (n.r. – nu o face), atunci noi, ONG-ul, şi cu cetăţenii care doresc o să deschidem acţiune. O să vedem cum o să fie cu taxa de timbru, pentru că aici se vorbeşte şi de taxă de timbru. Şi sper să recuperăm. Eu am toată încrederea că într-un fel sau altul parcul va fi recuperat’, a spus el, pentru AGERPRES.
Dan Trifu a arătat că parcul poate fi recuperat fie prin decizia instanţei de a anula dispoziţia de primar general din 2005 de restituire în natură a Parcului IOR, fie prin expropriere.
‘Există două căi de rezolvare: să deschidem o nouă acţiune în instanţă, pentru că fondul problemei, decizia de retrocedare, n-a fost judecată pe fond, s-a respins acţiunea pe lipsă de interes a primarului Sectorului 3. Şi al 2-lea lucru este exproprierea. Dar eu aş merge întâi să deschidem un nou proces, iar în cazul în care am pierde, atunci primarul şi Consiliul General pot trece la această soluţie de expropriere a terenului pe care ne aflăm’, a precizat Dan Trifu.
El a reamintit că, în noiembrie 2019, Curtea de Apel a anulat retrocedarea celor 12 hectare din Parcul IOR, dar că litigiul de la Înalta Curte s-a finalizat cu soluţia lipsei de interes a Primăriei Sectorului 3 în exercitarea acestei acţiuni. Pe de altă parte, Dan Trifu spune că Înalte Curte a aprobat cererea de intervenţie accesorie a Asociaţiei Eco-Civica în speţa respectivă.
‘Fiind cerere de intervenţie accesorie în interesul lui (al primarului – n.r.), în momentul când lui i-a respins cererea, mi-a respins-o şi mie automat. Dar acum există acest precedent, că nouă ni s-a admis interesul. Şi putem merge noi pe cale principală, adică să nu mai fim intervenient, să deschidem noi acţiune. (…) Gândiţi-vă că acest dosar s-a câştigat la fond la Curtea de Apel. S-a mers la Înalta Curte. Înalta Curte a întors judecata şi a respins, nu pe fond, ci pe lipsa de interes a primarului. În acelaşi timp, Eco-Civicii i s-a aprobat cererea de intervenţie în interesul primarului’, a explicat Dan Trifu.
Pe de altă parte, el a atras atenţia asupra faptului că în vecinătatea zonei retrocedate au fost sau urmează să fie pierdute şi alte suprafeţe de spaţiu verde.
‘Gândiţi-vă că numai în acest perimetru de maxim un kilometru am pierdut 12 hectare – parcul IOR, am pierdut Baza Spartac, pe care e mall-ul ParkLake – opt hectare. Şi mai pierdem şi un hectar şi ceva, Parcul Brâncuşi, din spatele blocurilor. După aceea, avem încă şase hectare de parc retrocedate la 500 de metri în spatele Policlinicii Titan. Deci, iată, trei parcuri afectate şi o bază sportivă extrem de generoasă sunt numai în acest perimetru pierdute. Noi am spus tot timpul că retrocedarea nu s-a făcut în mod corect. Aşa că aşteptăm analiza primarului general, să vedem ce spun casele de avocatură şi după aceea, în funcţie de decizia lui, şi noi, ONG-urile, vom coordona cetăţenii în aşa fel încât să recâştigăm parcul’, a precizat reprezentantul Eco-Civica.
Potrivit acestuia, există dovezi în arhiva Primăriei Generale conform cărora zona retrocedată a fost amenajată ca parc încă din anii ’70.
‘Parc a fost dintotdeauna. Avem toate dovezile din arhiva Primăriei Generale că a fost parc din anii ’70. Odată cu cele mai vechi blocuri din cartier a început şi amenajarea acestui teren ca parc. Deci sunt zeci de ani de când el este parc. Ce s-a întâmplat? Prin Planul Urbanistic General din 2000, aceleaşi – să spunem – persoane care au retrocedat parcul au pus acest teren figurând ca CB3. Voiau să facă un centru de cartier, cu sediul Primăriei Sectorului 3 chiar pe malul lacului. Noi ne-am judecat la momentul respectiv, am pierdut la data aceea, dar Primăria Sectorului 3, atunci, prin Liviu Negoiţă, a promis că nu se va construi pe acest teren. (…) Numai că au avut grijă să-l retrocedeze, ceea ce a picat ca o mănuşă pentru cel care a primit terenul, figurând şi ca teren construibil şi Primăria renunţând la proiect (la centrul de cartier – n.r.)’, a spus el.
Dan Trifu a estimat că din zona retrocedată, începând cu vara trecută, au dispărut aproximativ 400 de arbori. El a apreciat că astfel de lucruri au devenit posibile după ce legea a fost modificată, astfel încât vegetaţia din zonele urbane nu se mai supune aceloraşi reglementări ca fondul silvic. Mai exact, potrivit legislaţiei anterioare, cei care tăiau copaci comiteau o infracţiune şi riscau să ajungă la închisoare.
