Eugen Tomac: Acordul cu Austria, un măr otrăvit. Dacă în Consiliul JAI din 4 martie nu se ia decizia intrării terestre în Schengen de la 1 ianuarie 2025, anul viitor nu se mai întâmplă nimic

Actuala putere vrea să ne prezinte un mare eșec drept o uriașă victorie.

Intrarea în Schengen pe cale aeriană și maritimă este un pas înainte, dar nicidecum o mare realizare!

Totul trebuie privit în continuare prin prisma umilinței pe care România a îndurat-o la Consiliul JAI din 8 decembrie 2022. Atunci, Austria și Olanda au blocat extinderea pentru noi și vecinii bulgari, dar în aceeași ședință au acceptat intrarea Croației în două etape, cu un calendar aprobat integral pentru anul 2023.

Ce s-a întâmplat de atunci până pe 30 decembrie 2023, când, printr-o procedură scrisă, nu un Consiliul JAI ordinar, statele membre au decis, în doar câteva ore, acceptarea parțială a României și Bulgariei în spațiul Schengen?

Au existat împrejurări care au schimbat cursul evenimentelor și ele trebuie privite ca un tot întreg.

În primul rând, Guvernele României nu au avut până în 2022 o strategie comună cu Guvernele Bulgariei, iar comunicarea între București și Sofia pe acest dosar a fost superficială. În plus, Bulgaria, până în 2023, a trecut printr-o lungă criză guvernamentală, cu cinci rânduri de alegeri anticipate în perioada 2021-2023.

La București, în continuare, nu am făcut mari schimbări în abordarea noastră, dar am apelat strategic la un sprijin care a contat enorm, poate chiar esențial, pentru a determina Austria să renunțe la blocajul împotriva României.

Sprijinul oferit de Statele Unite ale Americii a determinat Viena să-și schimbe radical retorica. De aici, chestiunea a devenit tot mai clară și mai eficient de gestionat de toți ceilalți actori implicați.

Austria a trebuit să-și schimbe tonul și pentru că a rămas singură. Olanda, care prin vocea premierului Rutte a fost artizanul blocajului extinderii Schengen timp de 11 ani, a renunțat la această abordare. Deși chiar și în ianuarie 2023 se angaja, alături de Nehammer ca Schengenul să nu se extindă prea curând.

Motivul pentru care Olanda nu mai poate fi atât de rigidă este simplu: premierul Mark Rutte se pregătește să devină în 2024 Secretar General NATO și nu poate obține consensul tuturor celor 30 de state membre, având o abordare inflexibilă în UE în relația cu doi aliați NATO de pe flancul estic.

Pe fondul acestor două aspecte politice importante, Comisia Europeană, împreună cu Președinția spaniolă a UE, au jucat cartea compromisului în relația cu Austria, care și-a impus și de această dată punctul de vedere, obținând ceea ce își dorea: o amânare a intrării României și Bulgariei până în 2025.

Astfel, s-a decis ca printr-o procedură scrisă, nu o reuniune JAI cu vot, ca Schengenul să fie extins într-o primă etapă doar pe cale aeriană și maritimă.

Acordul politic semnat însă între România, Bulgaria și Austria nu era necesar. El reprezintă o capcană care poate oricând arunca în aer negocierile agreate în spatele ușilor închise în ultimele ore ale anului 2023.

Acest acord este un măr otrăvit, pentru că dacă în Consiliul JAI din 4 martie 2024 nu se ia decizia intrării terestre a României și Bulgariei începând de la 1 ianuarie 2025, în mod absolut sigur, anul viitor nu se mai întâmplă nimic.

Mai trebuie spus că Belgia, țară care conduce Consiliul UE are alegeri parlamentare în aceeași zi cu alegerile europarlamentare din 9 iunie. Rămâne de văzut dacă aceasta va decide să introducă pe ordinea de zi a Consiliului JAI din martie intrarea noastră terestră.

După alegerile europarlamentare, toate negocierile în UE vor fi în jurul viitoarei majorități din Parlamentul European și, evident, pentru formarea viitoarei Comisii Europene.

De aceea, Austria a cerut timp și a primit. Iar ultima frază din acest acord, care precizează că Schengenul terestru poate fi deschis atunci când Austria își va îmbunătăți situația privind imigranții, este argumentul pe care Viena îl dorea pentru a avea baza legală spre a menține acest blocaj oricât de mult își dorește. Statisticile în acest sens îi ajută și pentru următorii zece ani.

Noi, în schimb, ne-am anulat șansa de a putea duce acest dosar la CJUE în cazul în care în 2024 nu se adoptă decizia intrării în Schengen pentru anul 2025.

Austria va spune, în baza acestui acord politic inutil, că noi ne-am asumat bilateral să rezolvăm ceva ce nu depinde de România și Bulgaria, și anume criza imigranților din Austria.

De aceea, nu este o mare victorie, ci o capcană în care am căzut, deși ușile ne-au fost larg deschise printr-un context de împrejurări extraordinare.

𝐃𝐚𝐫, 𝐯𝐨𝐫𝐛𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐯𝐞𝐫𝐛𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐃𝐮𝐦𝐧𝐞𝐳𝐞𝐮 𝐢̂𝐭̦𝐢 𝐝𝐚̆, 𝐝𝐚𝐫 𝐧𝐮-𝐭̦𝐢 𝐛𝐚𝐠𝐚̆ 𝐬̦𝐢-𝐧 𝐭𝐫𝐚𝐢𝐬𝐭𝐚̆”, spune Tomac.