Eurodeputata Diana Şoşoacă solicită Curţii de Apel Bucureşti emiterea unei ordonanţe preşedinţiale de suspendare a campaniei prezidenţiale şi a Hotărârii 2/2024, prin care CCR a eliminat-o din cursa pentru Palatul Cotroceni

Eurodeputata Diana Sosoaca solicita Curtii de Apel Bucuresti emiterea unei ordonante presedintiale de suspendare a campaniei prezidentiale si a Hotararii 2/2024, prin care CCR a eliminat-o din cursa pentru Palatul Cotroceni: „Se interzic drepturi cetatenesti de catre un organ fara aceste atributii expres prevazute de lege… CCR a incalcat competentele instantelor de judecata… Neasigurarea contradictorialitatii si a dreptului la aparare al subsemnatei”, scrie lumeajustitiei.ro.

Europarlamentara Diana Iovanovici-Sosoaca – presedinta SOS Romania – duce mai departe lupta pentru anularea Hotararii nr. 2/2024, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a eliminat-o din cursa prezidentiala.

Sosoaca a depus miercuri, 20 noiembrie 2024, la Curtea de Apel Bucuresti cerere de ordonanta presedintiala pentru suspendare a campaniei prezidentiale pana cand instanta va solutiona dosarul nr. 6788/2/2024, in care eurodeputata solicita anularea Hotararii CCR nr. 2/2024. Amintim ca atat Tribunalul Bucuresti, cat si Curtea de Apel Bucuresti incearca sa scape de aceasta cauza, pasandu-si-o reciproc. Momentan, dosarul se afla la Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru solutionarea conflictului negativ de competenta. Judecatorii ICCJ Beatrice-Ioana Nestor, Daniel-Marian Draghici si Maricel Nechita au stabilit primul termen pentru ziua de joi, 21 noiembrie 2024.

Revenind: in solicitarea de ordonanta presedintiala, Diana Sosoaca explica faptul ca CCR i-a incalcat dreptul constitutional de a fi aleasa cu depasirea atributiilor legale, in conditiile in care limitarea unor astfel de drepturi poate fi dispusa doar de catre instantele de judecata, nicidecum de catre Curtea Constitutionala a Romaniei.

Totodata, sefa SOS Romania acuza ca Hotararea CCR 2/2024 a fost pronuntata cu incalcarea principiului contradictorialitatii si cu incalcarea dreptului la apararare, in conditiile in care Sosoaca nu a fost citata la sedinta de judecata in urma careia Curtea Constitutionala a pronuntat respectiva hotarare.

De asemenea, Diana Iovanovici-Sosoaca invoca jurisprudenta CEDO in ceea ce o priveste pe fosta sefa DNA Laura Kovesi. Este vorba despre Decizia nr. 3594/19, prin care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat incalcarea dreptului la libera exprimare (ocrotit de art. 10 din Conventia EDO).

Redam principalul pasaj din actiunea europdeputatei Diana Sosoaca (vezi facsimil):

„Formulez cerere de ordonanta presedintiala prin care solicit in procedura de urgenta:

1. Suspendarea procesului electoral pentru alegerea presedintelui Romaniei 2024

2.Suspendarea Hotararii nr. 2/2024 a Curtii Constitutionale a Romaniei, a proceselor-verbale emise de Biroul Electoral Central si a tuturor actelor vatamatoare pentru subsemnata care sunt subsecvente emiterii Hotararii nr. 2 din 5 oct 2024 a Curtii Constitutionale a Romaniei, pana la solutionarea definitiva a litigiului privind candidatura mea la Presedintia Romaniei, respectiv Dosarul nr. 6788/2/2024 inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, avand in vedere lipsa unui control judecatoresc si o cale de atac efectiva in sistemul juridic intern privind respingerea candidaturii mele la functia suprema in Stat, respectiv Presedinte al Romaniei.

In ceea ce priveste conditia ‘urgentei’ care caracterizeaza prezenta procedura, arat faptul ca masura solicitata se impune a fi luata ‘de indata’, avand in vedere faptul ca deja este stabilita data alegerilor prezidentiale pentru data de 24 noiembrie 2024, iar in fond am solicitat anularea actelor administrative care mi-au produs vatamari (in sensul exigentelor art. 1-2 din Legea 554/2004), vatamari ce pot fi inlaturate temporal numai pana la momentul desfasurarii alegerilor prezidentiale, ulterior nemaiavand importanta repararea pagubei prin inlaturarea actului administrativ nelegal.

In aceeasi ordine de idei se inscriu si cererile complementare petitului de anulare a hotararii nelegale, petite ce nu se pot solutiona sub aspectul satisfacerii interesului subsemnatei decat alaturi de petitul nr. 1 al prezentei actiuni si impunand aceeasi urgenta. Urgenta este prezumata prin insusi textul prevazut de lege, Articolul 68 alineatul (1) din Legea 370/2004, leguitorul prezumand ca in situatii similare precum cea a subsemnatei, se impune luarea unor masuri urgente, interesul subsemnatei fiind unul atat legitim, cat si public!

In fapt, subsemnata, DIANA IOVANOVICI-SOSOACA, am inregistrat candidatura pentru alegerile pentru Presedintele Romaniei din anul 2024, candidatura admisa de B.E.C conform Deciziei B.E.C 18/D din 3 oct 2024. La data de 4 octombrie 2024, au fost inregistrate, la sediul paratei, un numar de 2 contestatii la inregistrarea candidaturii subsemnatei, contestatii ce au format obiectul Dosarului nr. 3.043F/2024, respectiv 3045F/2024.

La data de 5 octombrie 2024, instanta de control constitutional, cu depasirea atributiilor prevazute de Constitutia Romaniei si Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a solutionat contestatiile formulate in sensul admiterii, cu consecinta respingerii inscrierii subsemnatei pe listele de candidatura la Presedintele Romaniei, conform Hotararii nr. 2 din 5 oct 2024.

Asa cum am aratat, competentele CCR sunt expres si limitativ prevazute de legiuitor, la dispozitiile art. 146 lit.f din Constitutie, respectiv: ‘Curtea Constitutionala… vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului’ in concret, la verificarea si controlul procedurilor electorale, pe durata intregului process electoral pentru alegerea Presedintelui Romaniei’.

Avand in vedere faptul ca, pe calea interpretarii propriei competente (la randul ei, expres si limitativ prevazuta de Constitutie si lege), Curtea Constitutionala a comis o serie de abuzuri si discriminari cu privire la persoana mea si la candidatura depusa, desi indeplinesc toate conditiile de forma si de fond prevazute de Constitutie si Legea nr. 370/2004, am promovat actiune in justitie pentru constatarea discriminarii si inlaturarea consecintelor acestei discriminari cu privire la candidatura mea si la procesul electoral.

In acest sens, prin Decizia nr.530 din 12.12.2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.23 din 13.01.2014, Curtea Constitutionala a Romaniei a constatat, in considerentele deciziei, ca partidele politice sunt persoane juridice de drept public (art.1 teza a II-a din Legea nr.14/2003), iar obstructionarea unui membru de partid sau candidat de a contesta in fata instantei judecatoresti masura excluderii (indiferent de motiv) este contrara dreptului de acces la o instanta judecatoreasca si vine in contradictie flagranta cu dispozitiile art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si jurisprudentei CEDO privind dreptul la un proces echitabil.

In jurisprudenta constanta a instantei supreme, s-a statuat ca suspendarea legala se refera la existenta unor chestiuni prejudiciale, a caror solutionare ar putea avea o influenta hotaratoare asupra rezolvarii cauzei, in speta asupra procesului electoral si cu privire la candidatii aflati in cursa electorala pentru Alegerea Presedintelui 2024.

Chestiunea prejudiciala o reprezinta problema litigioasa care trebuie sa faca obiectul unei examinari si solutionari prealabile de catre instanta competenta, in mod definitiv, in speta avand ca obiect situatia candidaturii mele la Presedintia Romaniei.

Pe admisibilitatea prezentei cereri, inteleg sa invoc urmatoarele temeiuri de drept:

– Art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului:

‘Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei’.

– Incalcarea art 13 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului:

Contrar a ceea ce sustine CCR in motivarea hotararii atacate, arat faptul ca prin hotararea atacata se incalca Art. 13 din Conventie – Dreptul la un recurs efectiv ‘Orice persoana, ale carei drepturi si libertati recunoscute de prezenta Conventie au fost incalcate, are dreptul sa se adreseze efectiv unei instante nationale, chiar si atunci cand incalcarea s-ar datora unor persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale’.

Astfel, subsemnata trebuie sa beneficiez de un proces si de o judecata legala, echitabila, cu atat mai mult cu cat inteleg sa invoc si urmatoarele incalcari grave ale C.C.R. a competentelor instantelor de Judecata:

– Incalcarea art.10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului:

‘Orice persoana are dreptul la libera exprimare’.

Inteleg sa invoc, in acest cadru, cauza de notorietate pentru Romania, cauza adusa in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului: Kovesi impotriva Romaniei (Cerere 3594/19 – text publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 112 din 02 februarie 2021), unde Curtea a statuat:

‘Pe baza argumentelor de mai sus si tinand seama de importanta cruciala a libertatii de exprimare in ceea ce priveste chestiunile de interes general, Curtea considera ca revocarea reclamantei din functia de procuror-sef al DNA nu a urmarit niciunul dintre scopurile legitime enumerate la art. 10 § 2 si, in plus, nu a fost o masura ‘necesara intr-o societate democratica’ in sensul acestei dispozitii. In consecinta, Curtea concluzioneaza ca a fost incalcat art. 10 din Conventie.

Situatia este similara cu cea a subsemnatei, eu fiind la randu-mi sanctionata prin emiterea actului administrativ nelegal, pentru opinii publice.

– Incalcarea art 1 (4) din Constitutia Romaniei:

‘Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor -legislativa executiva si judecatoreasca – in cadul democratiei constitutionale’.

– Incalcarea art. 1 alin. (3) din Constitutie:

‘Romania este stat democratic…in care drepturile si libertatile cetatenilor reprezinta valori supreme’.

A. Hotararea a fost pronuntata cu incalcarea competentelor conferite, prin Legea 47/1992, Curtii Constitutionale. Curtea Constitutionala este o autoritate de jurisdictie constitutionala independenta fata de oricare alta autoritate, fara a se confunda cu puterea judecatoreasca sau cu instantele de judecata.

Curtea Constitutionala nu face parte din puterea judecatoreasca, nu este un organ judecatoresc, pentru a putea interzice drepturi si libertati cetatenesti – ceea ce a facut Curtea prin Hotararea pe care o atac, analizand comportamentul subsemnatei ca si candidat la functia de Presedinte al Romaniei, evaluat prin prisma unor conduite, opinii si declaratii publice si consierandu-l contrar Constitutiei, pentru ca nu este un comportament constitutional responsabil si apt sa sustina functia Presedintelui Romaniei de a veghea la respectarea Constitutiei, iar aceasta constatare se concretizeaza intr-o veritabila interdictie de a candida.

Un asemenea act nu este apt, din punct de vedere legal, sa produca efecte, intrucat [este vorba despre] pronuntarea unei hotarari prin care se interzic drepturi cetatenesti de catre un organ care nu are in competenta aceste atributii expres prevazute de lege – care sunt atributul exclusiv al instantelor de judecata – si nu poate influenta controlul judecatoresc contencios sau sa-l opreasca.

Intreaga practica a Curtii Europene a Drepturilor Omului reclama necesitatea independentei puterii judecatoresti atat fata de puterea executiva si fata de celalalte puteri din stat, cat si fata de parti. Judecatorul national este chemat sa asigure protectia repurilor individuale si joaca un rol decisiv in mentinerea echilibrului intre puterile din stat, activitatea instantelor de judecata fiind guvernata de principiile fundamentale ale notiunii de ‘stat de drept’. Adunarea Generala a Natiunilor Unite a stabilit faptul ca buna functionare a justitiei e indispensabila respectarii principiului separatiei puterilor in stat si al legalitatii, reflectata de Declaratia Universala a Drepturilor Omului.

Or, Curtea Constitutionala a admis contestatiile formulate la inregistrarea candidaturii mele (asadar, in afara cadrului legal ce stabileste competenta acestei institutii de catre leguitor), pronuntand o hotarare cu incalcarea competentelor instantelor de judecata.

Asa cum rezulta din opinia separata a doamnei judecator Laura Iuliana Scantei, pertinent exprimata, invederam Onoratei Curti urmatoarele:

Cu privire la competenta sa de a solutiona contestatiile privind inregistrarea sau respingerea inregistrarii candidaturilor la alegerile prezidentiale, Curtea a retinut in intreaga sa jurisprudenta ca atat conditiile de eligibilitate, cat si impedimentele constitutionale pentru ca o persoana sa fie aleasa in functia de Presedinte al Romaniei sunt prevazute expres si limitativ in Constitutie, respectiv in art. 37 coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 si art. 40 alin. (3), precum si in Legea nr. 370/2004 (art. 28), republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Totodata, sub aspectul conditiilor de forma, inclusiv procedural, Curtea a retinut ca Legea nr. 370/2004, la art. 27, stabileste expres aceste conditii pe care trebuie sa le indeplineasca propunerile de candidatura pentru alegerea Presedintelui Romaniei. 7. Astfel, pot candida la alegerile pentru Presedintele Romaniei persoanele care indeplinesc conditiile prevazute la art. 37 din Constitutie, coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 si art. 40 alin. (3) din Constitutie, iar propunerile de candidati (candidaturile) la alegerile pentru Presedintele Romaniei trebuie sa indeplineasca conditiile legale expres prevazute la art. 27 alin. (1) si (2) din Legea nr. 370/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Interdictiile constitutionale si legale mentionate mai sus nu sunt incidente in cazul persoanei a carei candidatura la alegerile prezidentiale din anul 2024 a fost contestata in Dosarul nr. 3.043F/2024, neexistand o hotarare judecatoreasca definitiva de interzicere a dreptului acestei persoane de a fi aleasa care sa fi fost depusa la dosar.

Procedura legala pentru depunerea candidaturii, respectiv cea de contestare a candidaturii la alegerile prezidentiale sunt aspecte care influenteaza caracterul efectiv al unui drept electoral. In absenta unuia dintre cazurile expres prevazute de Constitutie sau de lege, mentionate mai sus, apreciem ca, prin interpretarea propriei competente, Curtea Constitutionala nu poate sa stabileasca noi conditii de eligibilitate a caror neindeplinire constatata direct de Curte sa conduca la interdictia de a candida.

Drepturile electorale pot fi interzise doar in situatiile expres si limitativ prevazute de Constitutie [art. 37 coroborat cu art. 16 alin. (3) si art. 40 alin. (3)] si de lege.(A se vedea in acest sens si opinia separata a doamnei judecator Laura Iuliana Scantei la hotararea atacata, a carei motivare ne-o insusim intru totul.)

Cu alte cuvinte, hotararea atacata este nelegala, intrucat Curtea nu poate sa stabileasca noi conditii de eligibilitate in mod direct, in lipsa unei hotarari judecatoresti.

A. Pe fond, Hotararea Curtii Constitutionale este emisa cu incalcarea dreptului la un proces echitabil, recunoscut de art 6 coroborat cu art 13 CEDO.

Intreaga ‘analiza’ a C.C.R. – care, in realitate, este o veritabila judecata a subsemnatei – nu fost insotita si de garantiile specifice dreptului la un proces echitabil: asigurarea contradictorialitatii, asigurarea dreptului la aparare al subsemnatei, al carei comportament considerat neconstitutional este evaluat, precum si asigurarea unei proceduri de administrare si contestare a probelor / solutiei. Contestatia depusa de cele doua persoane s-a ‘analizat / judecat’ fara ca subsemnata sa fiu citata, sa imi pot exprima punctul de vedere, sa pot pune concluzii si sa formulez probe, pe acuzatiile aduse de care am aflat prin hotarare.

In sprijinul pozitiei mele, fac din nou trimitere la Opinia separata a Dnei Judecator Laura Iuiana Scantei, potrivit carora toate aceste garantii ale dreptului la un proces echitabil sunt asigurate si potrivit Legii nr. 47/1992, fiind prevazuta judecarea contestatiei pe baza probelor administrate, cu citarea contestatorului, a partidului politic a carui constitutionalitate este contestata si a Ministerului Public. Cu atat mai mult in cazul unei conditii de eligibilitate care ar afecta insusi dreptul electoral de a fi ales al unei persoane, apreciem ca legiuitorul, daca ar fi considerat sa legifereze o astfel de conditie, ar fi prevazut si garantiile necesare respectarii dreptului la un proces echitabil (Din nou facem trimitere la Opinia Separata a Dnei Judecator Laura Iuliana Scantei la Hotararea atacata – pe care ne-o insusim).

Apreciez ca in speta subsemnatei, vorbim despre un caz tipic de aplicare cu prioritate a dispozitiilor C.E.D.O. (art 6, art 13), iar judecatorii nationali sunt primii chemati sa aplice Conventia potrivit art 148 alin 2 din Constitutia Romaniei. In plus, avem si text constitutional de prim rang, insasi legea suprema, care la art. 21 prevede expres dreptul oricarei persoane de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime, drept ce nu poate fi ingradit in exercitarea sa de nici o lege.

Curtea Constitutionala a savarsit un veritabil ‘derapaj’ de la democratie, incalcand atat CEDO, Constitutia Romaniei, cat si legile interne invocate, care nu permit Curtii Constitutionale sa realizeze analize / judecati de drepturi subiective, data prin competenta Instantelor de Judecata (in aceeasi ordine de idei este si opinia separata la hotararea atacata).

B. Cu privire la petitul nr 2, de anularea Proceselor-verbale emise de Biroul Electoral Central si a tuturor actelor vatamatoare pentru subsemnata care sunt subsecvente emiterii Hotararii Nr. 2 din 5 oct 2024 a Curtii Constitutionale a Romaniei:

Invederam Onoratei Instante faptul ca acestea sunt nule, subsemnata nefiind inclusa in buletinele de vot, ceea ce imi creeaza o vatamare directa, conform principiului anularii actului subsecvent ca umare a anularii actului principal, iar consecinta este obligarea BEC de a indeplini toate formalitatile necesare pentru inscrierea subsemnatei in liste si a semnului electoral, tiparirea buletinelor, tragerea la sorti a ordinii pe buletine si orice este necesar ca si consecinta a anularii Hotararii CCR in valorificarea dreptului meu de a candida pentru Presedentia Romaniei la alegerile din 2024.

Aspecte de noutate in ceea ce priveste motivele de neconstitutionalitate a candidaturii doamnei Diana Iovanivici Sosoaca invocate in contestatiile formulate de contestatorii Amalia Bellantoni si Mihai Gheorghe Ursa, la Curtea Constitutionala a Romaniei, contestatii ce au facut obiectul Dosarelor nr. 3043F/2024 si 3045F/2024:

Este de observat ca acestea se regasesc in proportie de 90% in contestatiile promovate cu privire la candidatura doamnei Sosoaca la demnitatea publica de Senator al Romaniei.

Astfel, prin Hotararea nr. 2 din 05.10.2024, Biroul Electoral de Circumscriptie nr. 42 Bucuresti a admis candidatura doamnei Diana Iovanovici Sosoaca la functia de Senator al Romaniei, decizie contestata alaturi de alte persoane dintre cele prevazute la art.59 alin.1 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si de catre contestatoarea Amalia Bellantoni, cu aceeasi motivare care vizeaza in fapt motivele de neconstitutionalitate invocate impotriva candidaturii doamnei Diana Iovanovici Sosoaca la Alegerile Prezidentiale 2024.

Foarte important de retinut este faptul ca aceste contestatii la candidatura pentru Senatul Romaniei au fost respinse definitiv de instanta de judecata, in Dosarele nr. 39213/3/2024, nr.39420/3/2024, nr. 39421/3/2024, nr. 39422/3/2024 aflate pe rolul Tribunalului Bucuresti, ele fiind analizate pe fondul cauzei, instanta constatand asadar netemeinicia motivelor invocate (aceste motive fiind in esenta motivele de neconstitutionalitate invocate in precedent, la Curtea Constitutionala, in Dosarele nr. 3043F/2024 si 3045F/2024).

Asa fiind, solutionand cu putere de lucru judecat contestatiile la candidatura doamnei Diana Iovanovici Sosoaca la functia de Senator al Romaniei, instanta a respins in totalitate motivele de nulitate invocate de contestatori, mai exact motivele de neconstitutionalitate (imbratisate in mod abuziv, cu depasirea competentei legale si constitutionale, de catre CCR).

De altfel, daca valorile democratiei ar fi respectate de catre organele cele mai ‘de seama’ ale statului, puse la ‘vegherea legii’, Ministerul Public – in exercitarea atributiilor prevazute de lege, de chiar art. 1 alin. (4) din Legea 554/2004 – ar fi trebuit sa se autosesizeze cu incalcarile drepturilor si libertatilor cetatenesti ale subsemnatei, pentru ca hotararea CCR atacata de subsemnata este una de notorietate si de noutate, iar conform art. 1 alin. (3) din Constitutia Romaniei, ‘[Romania] este un stat democratic’, in care ordinea de drept este aparata si respectata in primul rand de cei chemati sa o aplice.

In speta de fata, prejudiciul este in principal unul public, pentru ca rasturnarea ordinii de drept intr-un stat prin emiterea hotararii atacate si prin incalcarea competentelor instantelor de judecata, precum si prin declansarea unui conflict intre puterile statului este si problema Statului, prin organele sale carora le-a stabilit prin lege atributii precum cele mai sus indicate.

Asa fiind, pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil si egalitatea in fata legii, avand in vedere ca finalizarea procesului electoral pentru alegerea Presedintelui Romaniei nu poate avea loc fara rezolvarea chestiunii prejudiciale cu privire la candidatura mea la Presedintia Romaniei, va rog sa dispuneti suspendarea procesului electoral pentru alegerea Presedintelui Romaniei si suspendarea Hotararii nr. 2/2024 a Curtii Constitutionale a Romaniei, pana la solutionarea definitiva a litigiului privind candidatura mea la Presedintia Romaniei, respectiv dosarul nr. 6788/2/2024, inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, avand in vedere lipsa unui control judecatoresc si o cale de atac efectiva in sistemul juridic intern privind respingerea candidaturii mele la functia suprema in Stat, respectiv Presedinte al Romaniei”.

Articolul Eurodeputata Diana Şoşoacă solicită Curţii de Apel Bucureşti emiterea unei ordonanţe preşedinţiale de suspendare a campaniei prezidenţiale şi a Hotărârii 2/2024, prin care CCR a eliminat-o din cursa pentru Palatul Cotroceni apare prima dată în Ecopolitic.