Planul European de Redresare şi Rezilienţă reprezintă o şansă unică pentru România de a realiza un salt în ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi modernizarea, iar termenele prevăzute pentru desfăşurarea acestuia trebuie respectate de către autorităţile române, a declarat joi, la Deva, parlamentarul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE).
El a subliniat că termenele stabilite pentru intrarea în vigoare a planului european se apropie, primul fiind data de 30 aprilie, când Guvernul trebuie să depună la Comisia Europeană proiectul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
În acest context, parlamentarul european a menţionat că Guvernul se află într-un stadiu avansat de elaborare a documentului şi că acesta va fi unul bun.
‘Până la sfârşitul lunii aprilie, Guvernul trebuie să finalizeze şi să depună la Comisia Europeană (CE) proiectul PNRR, iar Parlamentul României trebuie să finalizeze ratificarea deciziei privind resursele proprii ale UE. Se aşteaptă ca această decizie să fie luată cât mai repede de toate statele membre astfel încât Mecanismul European de Redresare şi Rezilienţă, de 672,5 miliarde de euro, să poată intra în vigoare’, a afirmat europarlamentarul Iuliu Winkler, într-o conferinţă de presă.
Conform acestuia, adoptarea de către toate statele membre a deciziei privind resursele proprii ale UE este necesară pentru declanşarea operaţiunii de împrumut de pe pieţele financiare.
De asemenea, respectarea termenelor este importantă pentru ca statele membre, inclusiv România, să poată beneficia de pre-finanţarea proiectelor cuprinse în propriile lor planuri de redresare şi rezilienţă.
‘Aceste avansuri pot fi primite după ce se obţine aprobarea din partea CE pentru PNRR. În cel mai optimist scenariu, România ar putea avea acces, încă din vara acestui an, la o pre-finanţare de 3,95 miliarde de euro, această sumă reprezentând 13% din întreaga valoare alocată ţării noastre prin PNRR. Finanţarea totală prin PNRR este de 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde euro sunt granturi, iar 15 miliarde euro vor fi împrumuturi. Vă reamintesc că în Parlamentul European am reuşit să majorăm de la 10% la 13% valoarea pre-finanţării în cadrul planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă’, a arătat Winkler.
Deputatul european a explicat că PERR are şase direcţii principale: tranziţia verde şi ecologizarea, tranziţia digitală, competitivitatea şi coeziunea economică, coeziunea socială, consolidarea instituţiilor publice şi politicile pentru tineret.
În opinia sa, prin aceste direcţii se vor putea finanţa proiecte importante pentru România, de la cele care se referă la creşterea eficienţei energetice, până la programele de alimentare cu apă şi canalizare, extinderea sistemului de irigaţii sau modernizarea infrastructurii pentru transportul feroviar.
‘În privinţa digitalizării, prioritatea cea mai importantă cred că este digitalizarea educaţiei, dar va putea fi finanţată digitalizarea serviciilor publice. La capitolul coeziunii economice vom finanţa infrastructura de transport rutier. În privinţa competitivităţii, vom pune accent pe sprijinirea sectorului IMM, iar la coeziunea socială vom finanţa proiectele de dezvoltare locală. Finanţările aferente politicilor de tineret vor viza reducerea abandonului şcolar, programul de construire de creşe, dar şi domeniul sportiv’, a evidenţiat Iuliu Winkler.
Pregătirea temeinică a PNRR şi colaborarea dintre Guvern şi autorităţile locale este foarte importantă, deoarece până la finalul anului 2023 proiectele trebuie iniţiate şi atribuite, iar execuţia tuturor trebuie finalizată până în 2026, în cazul acestora nefiind permisă extinderea finanţării peste termenul stabilit, a mai arătat eurodeputatul UDMR Hunedoara. AGERPRES / (A, AS – autor: Sorin Blada, editor: Marius Frăţilă)
