Eurodeputatul PNL Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE din Parlamentul European (PE) pentru politica de transport, susţine că Pactul Ecologic (Green Deal), a devenit pentru unii o religie, dar deocamdată este doar o comunicare a Comisiei Europene, iar în PE este dificil să se menţină o abordare raţională în ceea ce priveşte schimbările climatice, pentru că ‘toţi doresc ţinta de 60-70 % reducere de emisiilor de carbon, dar nu au răspunsuri la întrebarea: cum?’. Marinescu afirmă că eliminarea efectelor schimbărilor climatice trebuie să fie bazată pe studii de impact cu privire la climă, competitivitate economică şi locuri de muncă, pentru că, altminteri, nu vede care ar fi diferenţa între a muri de foame (din lipsa unui loc de muncă) sau de poluare. ‘Deşi Green Deal (Pactul Ecologic) a devenit pentru unii o religie, aş vrea să reamintesc faptul că, deocamdată, nu este decât o comunicare a Comisiei Europene. Şi eu doresc să eliminăm efectele schimbărilor climatice, însă totul trebuie să fie bazat pe studii de impact cu privire la climă, competitivitate economică şi locuri de muncă. Cum am mai spus-o nu o dată, chiar şi în grupul PPE, eu nu văd nicio diferenţă între a muri de foame (din lipsa unui loc de muncă) sau de poluare. În Parlamentul European este dificil în acest moment să menţinem o abordare raţională, în condiţiile în care majoritatea este un pic spre stânga şi foarte populistă în ceea ce priveşte schimbările climatice. Toţi doresc ţinta de 60-70 % reducere de CO2, dar nu au răspunsuri la întrebarea: cum?’, a scris Marinescu pe pagina sa de Facebook. Potrivit europarlamentarului PNL, pachetul de dosare legislative asociat Green Deal va ajunge în PE din trimestrul al doilea al acestui an şi va avea consecinţe foarte importante pentru toate economiile statelor membre UE, însă diferenţiat: în statele din vest, consecinţele aplicării Green Deal vor fi diferite faţă de cele din est, pentru că aceste transformări nu ne găsesc pe toţi în acelaşi punct, iar în final toate costurile vor fi suportate de oameni. ‘Ţinta de decarbonare trebuie să fie clară, iar costurile suportabile pentru toate statele membre şi pentru cetăţeni pentru, că la final, costurile pentru aceste transformări vor fi suportate de oameni. Dacă citim studiul de impact al CE pentru ţinta de decarbonizare de 55%, constatăm că nu prezintă decât dorinţe. Nu se vorbeşte suficient despre locurile de muncă – câte se pierd şi cu ce le înlocuim. Primul act legislativ din pachetul privind Green Deal este Taxonomia (criterii de clasificare a activităţilor economice – n.r.) prin care se cataloghează activităţile economice după aportul la schimbările climatice. Această catalogare va avea consecinţe dramatice asupra eligibilităţii finanţării unor activităţi economice. Parlamentul European nu poate modifica acest text, ci doar să îl aprobe sau să îl respingă. Sper ca, în urma consultărilor cu comisarii de resort care au loc în această perioadă, prevederile bizare din acest act delegat vor dispărea’, mai scrie Marian Jean Marinescu. Conform eurodeputatului liberal, transportul este unul dintre domeniile aflate sub cea mai mare presiune, pentru că în Taxonomie, pentru industria de autovehicule se ia în considerare doar nivelul de emisii la ţeava de eşapament, şi nu din întregul proces de fabricaţie şi pe durata de viaţă a unui produs. ‘Există voci care doresc să se oprească transportul aerian, dacă s-ar putea de mâine. Există aşa numitul Shift2Rail, o deviză, un plan de a trece parte din transportul rutier şi aerian pe şină. Dar, din păcate, şina nu este la nivelul operaţional la care s-ar dori să fie. Apoi, ce investiţii ar trebui să facem în calea ferată, şi ce ar însemna un program Rabla în aviaţie, pentru înlocuirea avioanelor actuale, poluatoare, cu unele moderne, cu emisii scăzute? S-ar putea să ajungem la concluzia că este mai eficient să înlocuim avioanele, asta neînsemnând că abandonăm calea ferată’, precizează Marinescu. În ceea ce priveşte foaia de parcurs pentru fiecare industrie, Marian Jean Marinescu susţine că, aici, societăţile economice trebuie să se implice, iar asociaţiile industriale să fie mai active şi să se unească pentru a avea un punct de vedere comun. Despre ce trebuie să facă România în viitor, europarlamentarul Marinescu susţine că trebuie să aibă în vedere în primul rând aplicarea viitoarelor reglementări pe energie, în condiţiile în care nu este sigură încă acceptarea gazului drept combustibil de tranziţie, fapt negativ pentru ţara noastră. ‘Trebuie să avem strategii foarte clare în toate domeniile, să ştim ce se întâmplă cu domeniul respectiv, ce se poate prevedea ca număr de locuri de muncă pierdute, pentru că este clar că se vor pierde, şi unde vom duce acele locuri de muncă. Este absolută nevoie de două autostrăzi care să lege România de vest, pentru atragerea investitorilor: autostrada Craiova-Lugoj şi autostrada Iaşi-Târgu Mureş’, a conchis Marinescu.