Europarlamentarul USR Alin Mituţa, membru al Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, a susţinut luni că nu întârzierea Planului Naţional Strategic (PNS) în acest domeniu va avea mai multe consecinţe negative pentru România, o mare problemă fiind, în opinia sa, că nu se ştie care este politica ministrului Agriculturii în acest sens.
Afirmaţia sa este făcută în contextul în care ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a demarat, luni, consultările pentru elaborarea Planului Naţional Strategic 2023-2027, la întâlnire fiind prezenţi peste 80 de participanţi, atât experţi din ministerul de resort, cât şi reprezentanţi ai asociaţiilor de fermieri, ai grupurilor de acţiune locală şi ai distribuitorilor de produse agricole, a informat ministerul.
Potrivit lui Alin Mituţa, PNS este foarte important pentru România, pentru că se referă la banii europeni pentru fermieri, dar şi la banii pentru dezvoltare rurală, întrucât în acest plan vor intra şi plăţile directe.
‘PNS nu este însă doar despre bani, ci este şi un document strategic de direcţie. Vorbim de un plan despre care ştiam că trebuie elaborat încă de acum doi ani, de când e discutată noua Politică Agricolă Comună, deci nu e o noutate sau o surpriză. Cu atât mai mult este iresponsabilă decizia ministrului de a relua de la zero un document care este atât de important şi la care s-a lucrat de cel puţin de un an încoace’, a declarat eurodeputatul USR într-o conferinţă de presă online.
În opinia sa, întârzierea PNS reprezintă o problemă din cel puţin două puncte de vedere – în primul rând, România va avea mai puţin timp la dispoziţie să negocieze cu Comisia Europeană şi, în al doilea rând, întârzierea va duce la întârzieri în lanţ pe tot ce înseamnă legislaţie secundară şi plăţi pentru fermieri.
‘Dincolo de aceste chestiuni de calendar, este o mare problemă – că nu ştim care este viziunea ministerului pentru acest PNS şi pentru agricultura românească în următorii ani’, a adăugat Mituţa.
Deputatul USR Alin Prunean, membru al Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor, a susţinut în aceeaşi conferinţă că anul trecut a fost o perioadă de câteva luni ‘de letargie şi la nivel guvernamental, ministerial şi chiar şi la nivel de Parlament’, cauzată de alegerile din PNL, precum şi de ‘binecunoscutele ifose ale premierului Florin Cîţu, susţinute în umbră de preşedintele Iohannis’, ceea ce ‘a pus în pauză multe dintre activităţi, proiecte, decizii’.
‘De altfel, agricultura a contat aşa de mult, cu ghilimelele de rigoare, pentru premierul Cîţu – şi ne-o confirmă chiar fostul ministru Oros, care la final de mandat ne spunea că a fost sunat, pentru prima oară în mandatul domniei sale, de către premierul Cîţu. Probabil a fost şi primul, şi ultimul telefon. Cam ăsta este contextul de un an de zile încoace. Suntem în situaţia în care ministrul nu a reuşit să finalizeze documentele care trebuiau trimise la Bruxelles, la fel cum nu a reuşit nici să livreze pentru PNRR nişte proiecte mature care ar fi putut fi cuprinse în acest program. După toate astea, ne trezim cu domnul Chesnoiu care şochează şi spune că o ia de la zero. (..) Ar trebui consultarea tuturor părţilor interesate. (…) Continuăm să fim exportatori de materii prime şi totodată suntem un exportator mare de forţă de muncă’, a declarat Alin Prunean.
George Căţean, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a arătat, la rândul său, că PNS va aduce cei mai mulţi bani pentru dezvoltarea mediului rural, cum s-a întâmplat cu PNDR.
‘Plecând de la această idee, pe mine, ca fermier, mă îngrijorează trei aspecte: posibile întârzieri, dacă vor exista, începând cu 2023, pentru plăţile directe. (…) În cazul în care nu vom putea respecta acest angajament, termenul pentru cheltuirea banilor, probabil că vom fi puşi în situaţia de a returna aceşti bani sau de a rămâne nefolosiţi. (…) Un alt aspect care pe mine mă îngrijorează, în calitate de fermier, este faptul că suntem ultima ţară din comunitatea europeană care avem două agenţii care finanţează Dezvoltarea Rurală – APIA şi AFIR’, a spus Căţean.
El a atras atenţia că nu există consultări publice pe PNS, exprimându-şi speranţa că nu vor fi ajustări ulterioare ale acestui document.
‘Trebuie menţinute elemente şi trebuie corectate anumite lucruri care, din păcate, merg spre deturnarea fondurilor. (…) Noi, fermierii, avem nevoie de finanţare pentru a rămâne implicaţi în agricultură, pentru a ne dezvolta activitatea şi tinerii care dezvoltă activităţi non-agricole în mediul rural au nevoie de predictibilitate’, a adăugat fostul secretar de stat.
