Europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu, vicepreşedintele Comisiei pentru educaţie şi cultură din Parlamentul European, a afirmat vineri că elevii au pierdut foarte mult în perioada pandemiei şi, de aceea, întârzierile din sistem pot costa foarte mult calitatea şi nivelul educaţional din România.
‘Statisticile oficiale, inclusiv statisticile internaţionale arată că elevii din România au avut extrem de mult de pierdut în contextul pandemiei, prin prisma lipsei de capacitate în ceea ce înseamnă digitalizarea educaţiei şi lipsei de interes. Şi în contextul acesta avem foarte-foarte mult de recuperat, mai mult decât au de recuperat poate alte state europene, şi acest lucru riscă să conducă la o situaţie foarte gravă. Trag un semnal de alarmă că ceea ce întârziem să facem astăzi ne va costa foarte mult atât în ceea ce înseamnă calitatea, nivelul educaţional din România, cât şi în ceea ce înseamnă economia pe viitor. Cred că trebuie să învăţăm foarte repede, dar nu trebuie să-i abandonăm pe acei copii, ar fi o eroare majoră să-i abandonăm pe acei copii crezând că au făcut nişte cursuri remediale şi gata, sunt la zi cu materia’, a declarat Negrescu la lansarea Raportului alternativ al Programului naţional de educaţie remedială de către Societatea Academică din România, cu sprijinul Fundaţiei Friedrich-Ebert România.
El a arătat că orele remediale organizate într-o manieră adecvată îi pot sprijini pe elevi în mod special să recupereze orele pierdute în contextul pandemiei, dar ar putea să fie un mecanism eficient pentru combaterea activă a abandonului şcolar.
‘Ce s-a întâmplat într-adevăr în România nu are foarte multe de-a face cu ceea ce ar trebui să se întâmple. (…) Aş merge pe o recomandare, aceea de a reduce decalajul de timp între momentul începerii activităţii şi momentul începerii proiectului’, a adăugat Negrescu.
Potrivit acestuia, trebuie evitate întârzierile pentru a eficientiza modul în care sunt demarate proiectele.
‘O trasabilitate a fiecărui elev – să ştim când intră, participă, nu participă, de ce a părăsit remedialele, cum putem să-l aducem alături. Şi pentru asta, într-adevăr, mediatorii şcolari, consilierii psihologici, consilierii de orientare profesională, asistenţii sociali, în multe cazuri, joacă un rol central şi aceştia nu fost cuplaţi la acest sistem, pentru că trebuie să mergem către familii, să vedem ce s-a întâmplat şi ce problemă au întâmpinat. În unele cazuri au existat inclusiv probleme referitoare la transport şi alte facilităţi, care ar fi trebuit să fie oferite pentru cei care vin din zone defavorizate pentru a participa efectiv. Trebuie să ne asigurăm că procedurile sunt simplificate şi sunt mult mai clare pentru aceste tipuri de proiecte, unde trebuie să ne mişcăm mult mai repede şi evident în sensul acesta cu siguranţă ar trebui poate chiar un ordin de ministru care simplifică şi clarifică lucrurile într-o manieră adecvată’, a explicat eurodeputatul.
Nu în ultimul rând, Victor Negrescu a spus că trebuie implicată societatea civilă în sens larg, iar procesul trebuie să fie unul foarte deschis, foarte transparent, ‘o co-organizare a acestui proces cel puţin în fază incipientă până există şi un transfer de competenţe, de aptitudini, de capacităţi şi de experienţe între zona neguvernamentală cu zona guvernamentală’.
‘Şi aici avem o mare problemă – sunt multe exemple excelente de lucruri făcute în contextul pandemiei de actori privaţi, neguvernamentali, care nu se transferă în zona publică. În logica aceasta, evident, avem în perioada următoare soluţii de finanţare importante. Avem PNRR, care cuprinde componente importante pentru combaterea abandonului şcolar, unde putem cuprinde inclusiv zona de cursuri remediale’, a menţionat europarlamentarul.
