Executivul a adoptat, joi, Metodologia de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
‘Documentul stabileşte principiile de organizare şi funcţionare a unităţilor de educaţie timpurie antepreşcolară, structura anului şcolar pentru aceste unităţi, tipurile de servicii oferite, modalitatea de înscriere, transfer, scoatere din evidenţă a copiilor în/din unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, precum şi conţinutul educativ al activităţii de educaţie timpurie antepreşcolară. De asemenea, reglementează modalităţile de asigurare a resursei umane, relaţia unităţilor de educaţie timpurie antepreşcolară cu părinţii şi comunitatea, monitorizarea activităţii şi finanţarea acestor unităţi’, informează un comunicat de presă al Ministerului Educaţiei.
Potrivit sursei citate, Hotărârea de Guvern a fost emisă în baza Legii nr. 17/2022 de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr. 100/2021, potrivit căreia, începând cu anul şcolar 2021 – 2022, creşele devin parte a sistemului de educaţie.
Ministerul Educaţiei afirmă că a avut în vedere ‘toate condiţiile’ privind educaţia timpurie antepreşcolară incluse în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Potrivit metodologiei, serviciile de educaţie timpurie antepreşcolară desemnează servicii integrate de educaţie, îngrijire şi supraveghere oferite copiilor antepreşcolari, pe timpul zilei, în 4 tipuri de unităţi/instituţii de educaţie timpurie antepreşcolară:
* creşe arondate unei unităţi de învăţământ preşcolar cu personalitate juridică, cu program prelungit (creşa este un serviciu public sau privat cu misiunea de a oferi, pe timpul zilei, servicii integrate de educaţie, îngrijire şi supraveghere copiilor cu vârste cuprinse între 0 şi 3 ani);
* creşe arondate unei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care are în componenţă nivel preşcolar, inclusiv creşele confesionale care solicită arondarea prin decizie a inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti;
* creşe nearondate unei unităţi de învăţământ pentru care autorităţile administraţiei publice locale au calitatea de persoană juridică fondatoare şi care devin unităţi de învăţământ cu personalitate juridică şi sunt coordonate metodologic de inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti;
* centre de zi cu grupe de antepreşcolari (centrele de zi nu au statut de unităţi de învăţământ, ci fac parte din categoria serviciilor sociale fără cazare oferite de furnizorii de servicii sociale acreditaţi, publici şi privaţi, cu misiunea de a asigura menţinerea, refacerea şi dezvoltarea capacităţilor copilului şi ale părinţilor săi).
‘Unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară private se organizează cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a aceloraşi criterii, standarde şi indicatori de performanţă ce se aplică şi unităţilor de învăţământ publice. Acestea dispun de autonomie organizatorică şi economico-financiară, în conformitate cu reglementările legale referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ particular şi confesional’, se arată în comunicat.
Tipurile de program ce pot fi practicate sunt program normal (5 ore pe zi) şi program prelungit (10 ore pe zi). La nivelul aceleiaşi unităţi pot funcţiona şi grupe cu program normal şi grupe cu program prelungit.
În unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară se recomandă următoarea modalitate de organizare a efectivelor de copii:
* grupa mică (copii de la 0 la 12 luni);
* grupa mijlocie (copii de la 13 la 24 luni);
* grupa mare (copii de la 25 la 36 luni).
Ministerul Educaţiei precizează că finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat care oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară, mai puţin centrele de zi, se realizează din următoarele surse: bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, pentru cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, venituri proprii ale bugetelor locale, donaţii şi sponsorizări, alte surse legal constituite, inclusiv sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.
‘Finanţarea centrelor de zi se face din următoarele surse: venituri proprii ale bugetelor locale, donaţii şi sponsorizări, respectiv alte surse legal constituite, inclusiv sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale’, se arată în comunicat.
