Exerciţiile fizice, internetul, interacţiunile sociale la distanţă – cele mai eficiente strategii de adaptare în perioada pandemiei(studiu)

Rezultatele preliminare ale unui studiu mondial privind sănătatea şi funcţionarea în timpul perioadelor de infecţie (COH-FIT) arată că, în România, exerciţiile fizice, mersul pe jos, utilizarea internetului, reţelele sociale, interacţiunile sociale la distanţă şi medicamentele prescrise au fost cele mai eficiente strategii de adaptare în perioada pandemiei de COVID-19. Studiul rezultatelor colaborative privind sănătatea şi funcţionarea în timpul perioadelor de infecţie (COH-FIT) este un amplu proiect internaţional de anchetă pentru întreaga populaţie a ţărilor afectate de COVID-19. Peste 108.000 chestionare au fost completate la nivel mondial, proiectul implicând mai mult de 200 de investigatori din peste 40 de ţări. COH-FIT şi-a propus să identifice factorii de risc şi de protecţie nemodificabili şi modificabili care vor informa programele de prevenire şi intervenţie pentru întreaga populaţie şi subgrupuri vulnerabile în timpul COVID-19 şi în cazul în care apar alte pandemii. ‘Chestionarul a vizat informaţii despre starea demografică şi socio-economică, sănătatea fizică şi mentală, bunăstarea, funcţionarea, factorii emoţionali/ psihologici, comportamentali şi de mediu, accesul la sănătate, respectarea tratamentului, telemedicina, opiniile personale despre măsurile de răspuns la pandemie şi strategiile individuale de coping (adaptare)’, a declarat directorul medical în cadrul Institutului de Psihiatrie ‘Socola’ din Iaşi, Ovidiu Alexinschi. Echipa de cercetători din România a fost formată din medicii Ovidiu Alexinschi, Liviu Oprea, Şerban Turliuc, Petru Ifteni şi Tudor Ciuhodaru. Numărul total al românilor care au participat la studiu a fost de 2.000 (la nivelul lunii mai 2020). Majoritatea respondenţilor români au avut între 28 şi 50 de ani. Au răspuns mai multe femei (80%) decât bărbaţi (20%), vârsta medie fiind similară între ambele sexe. S-a constatat un impact psihologic asupra stresului, singurătăţii şi nervozităţii sau furiei. Analitic, 42% dintre respondenţi au raportat o înrăutăţire a stresului, în timp ce aproximativ 8% au raportat îmbunătăţiri înainte de criza noului coronavirus şi în ultimele două săptămâni. Agravarea stresului a fost mai pronunţată în rândul femeilor (46%) şi al adulţilor tineri (47%). În ceea ce priveşte singurătatea, 28% dintre respondenţi au raportat o înrăutăţire şi doar extrem de puţine cazuri (<4%) au raportat o îmbunătăţire înainte de criza coronavirus şi din ultimele două săptămâni. Nu au existat diferenţe mari în ceea ce priveşte înrăutăţirea între sexe, dar cei mai tineri au avut o înrăutăţire mai pronunţată (36%). 'În cazul nervozităţii, la 1/3 dintre respondenţi s-a constatat o înrăutăţire. Majoritatea respondenţilor a raportat modificări mici sau deloc în nervozitate / furie (62%). Femeile (35%) şi adulţii tineri (38%) au prezentat o agravare mai pronunţată a nervozităţii', a declarat Ovidiu Alexinschi. Pentru comportamentul altruist, la aproximativ 1/5 dintre respondenţi s-au constatat îmbunătăţiri. În ceea ce priveşte utilizarea online şi coping (adaptare), 68% dintre respondenţi au raportat o creştere a numărului de ore petrecute online. Această creştere a fost mai proeminentă în rândul femeilor (71%) şi al adulţilor tineri (76%). 'Cele mai eficiente strategii de adaptare la aproximativ jumătate dintre respondenţi au fost contactul direct personal sau interacţiunea, exerciţiile fizice sau mersul pe jos, utilizarea internetului, hobby-ul semnificativ, utilizarea mass-media, social media / interacţiunile sociale la distanţă, studierea sau învăţarea a ceva nou şi lucrul fie la/de la domiciliu sau de acasă', a constatat Ovidiu Alexinschi. O treime dintre respondenţi a raportat că se ocupă de informaţiile despre pandemia COVID-19, petrecerea timpului cu un animal de companie, medicamente prescrise şi religie, meditaţie,/ spiritualitate. Alte strategii de coping (de exemplu, jocuri, intimitate fizică / activitate sexuală, consum de substanţe şi altele) au variat mult mai jos. Pentru adulţii tineri, cele mai eficiente strategii de adaptare au fost exerciţiile fizice sau mersul pe jos, utilizarea internetului, hobby-ul semnificativ şi interacţiunile sociale sau la distanţă. 'Exerciţiile fizice sau mersul pe jos, utilizarea internetului, reţelele sociale, interacţiunile sociale la distanţă şi medicamentele prescrise au fost cele mai eficiente strategii de adaptare pentru vârstnici', a concluzionat medicul psihiatru de la Institutul de Psihiatrie 'Socola' din Iaşi.