Expoziţia ‘Biblioteca Academiei Române – o lume a cunoaşterii’ a fost vernisată la Sala ‘Theodor Pallady’ de la Academia Română.
În cadrul expoziţiei vizitatorii vor putea vedea piese de patrimoniu cu valoare universală din colecţiile Bibliotecii Academiei Române, printre exponate numărându-se hrisoave cu peceţi de la Alexandru cel Bun (cel mai vechi dintre ele, datat 1429), Ştefan cel Mare, Vasile Lupu, Ieremia Movilă, Proclamaţia de la Islaz (program al Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească, considerată prima Constituţie a României), dar şi omagiul adus de patru artişti germani regelui Carol I al României, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de domnie (datat 25 mai 1891, la München), fotografii realizate de Franz Dushek fiul, între care celebrul pod de la Cernavodă construit de Anghel Saligny.
‘Echipa asta extraordinară a făcut o selecţie şi vreau să vă spun că veţi vedea hrisoave cu peceţi de la Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Ieremia Movilă, Vasile Lupu, Proclamaţia de la Izlaz, care este primul proiect de Constituţie, nu s-a putut aproba atunci, dar este un proiect de Constituţie elaborat de oamenii acestei ţări, nu ca regulamentele organice care au fost aprobate de Kiseleff şi de împărăţia de la Sankt Petersburg. Avem patru artişti germani care-i aduc un omagiu regelui Carol I, avem fotografii ale celebrului pod de la Cernavodă, Anghel Saligny fiind şi membru al Academiei şi preşedinte al Academiei. Avem Codicele Voroneţean din secolul XVI, Psaltirea lui Dosoftei, manuscrisul lui Bălcescu – ‘Românii supt Mihai Voievod Viteazul’, dicţionarul de rime al lui Mihai Eminescu dăruit de Maiorescu, cel mai vechi manuscris al Bibliotecii Academiei din secolul XI, este un manuscris grecesc din anul 1000, pe urmă un Tetraevangheliar din secolul al XII-lea, ‘Cartea Regilor’, de Ferdousi, avem opere ale lui Albrecht Dürer, Francisco de Goya, Rembrandt, Toulouse-Lautrec, Matisse, de la noi Aman, Grigorescu, Andreescu, Tonitza, Petraşcu, Corneliu Baba’, a spus preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, la vernisajul expoziţiei.
Un capitol special este rezervat exponatelor provenind din colecţia Cabinetului de numismatică. În expoziţie sunt prezentate monede romane de aur din colecţia inginerului Constantin Orghidan, datând din vremea Principatului, dar şi din Imperiul Roman Târziu, de la tetrarhie până la căderea Romei, şi 11 camee romane imperiale de la Augustus, Hadrian, Marcus Aurelius, Septimius Severus, Constantin cel Mare. Unele dintre ele sunt piese unicat la nivel mondial, distingându-se medalionul din vremea lui Constantin cel Mare bătut în anul 326 şi imortalizând vizita împăratului la Roma.
Preşedintele Academiei Române a precizat că ‘expoziţia nu s-a deschis într-un moment oarecare’. ‘S-a deschis într-un moment critic pentru Academia Română şi pentru Biblioteca Academiei’, a spus Ioan-Aurel Pop.
‘Academia Română este ordonator principal de credite, conform legii, şi este o instituţie unică şi independentă, pregătită sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza şi deschisă oficial ca Societate Literară sub locotenenţa domnească, nu venise încă Principele Carol. Această instituţie există, deci, de aproape 160 de ani. Autorităţile au intenţia să o pună în plan cu celelalte academii. Nu chiar cu academiile de frumuseţe sau Academia Hagi, dar cu celelalte academii, care sunt şi academii de ramură – ştiinţe tehnice, agricole, medicale – şi mai este o academie numită a oamenilor de ştiinţă încât mă întreabă lumea ‘la dumneavoastră, la Academia Română, sunteţi oameni de artă?’. Suntem şi oameni de artă, dar institutele fundamentale de cercetare ale acestei ţări nu sunt nici la universităţi, nici la Ministerul Cercetării, sunt la Academia Română, iar dacă cineva spune că cercetarea fundamentală nu mai are rost, atunci trebuie să plecăm cu toţii în altă ţară, vorba lui Goga. Deci, dacă Academia Română este pusă în rând cu celelalte academii şi se decide să reducem personalul academiilor cu atâta, atunci nu mai avem niciun rost, pentru că, repet, Academia Română este o instituţie în această ţară. La fel este şi Biblioteca şi tinde să fie în rând cu celelalte biblioteci, judeţene sau bogate sau frumoase toate, dar vreau să vă spun că tezaurul acestei naţiuni nu se află nici la Cluj, nici la Iaşi, nici la Craiova. Acolo sunt fragmente’, a afirmat Ioan-Aurel Pop.
El a precizat că ‘tezaurul acestei naţiuni, tezaurul ei cultural este la Biblioteca Academiei Române şi ne chinuim de ani buni să convingem autorităţile că cele 14 milioane de piese de bibliotecă reprezintă tezaurul naţional şi ele trebuie cunoscute’, a subliniat preşedintele Academiei Române.
Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române şi director general al Bibliotecii, a apreciat că expoziţia ‘Biblioteca Academiei Române – o lume a cunoaşterii’ este ‘o expoziţie extraordinară’ în care este prezentat ‘tezaurul care se găseşte în această Bibliotecă a Academiei’.
Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 30 august – 1 septembrie, în intervalul orar 9,00-14,00. Intrarea este gratuită.
