Expoziţia ‘Fake Maps. Hărţi false. Falsche Karten’, realizată în colaborare cu Goethe-Institut Bucureşti şi asociaţia Dem Creativ, se va deschide joi seară la Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi.
‘Fake maps? Hărţi false? Sună a paradox – un instrument menit să ne ofere informaţii precise, ba chiar repere vitale de orientare, întocmit dinadins greşit, falsificat… şi, totuşi, hărţile ţărilor, hărţile oraşelor şi atlasele sunt în mod regulat distorsionate, falsificate. Perpetuată până în zilele noastre, manipularea hărţilor este o practică aproape la fel de veche ca istoria cartografiei în sine’, potrivit unui comunicat al Muzeului Hărţilor.
Dependenţa noastră de hărţi, topografice sau maritime, afirmă organizatorii, le-a conferit dintotdeauna putere celor care le întocmesc, hărţile reprezentând unelte esenţiale în folosul promovării diverselor interese economice, politice sau militare.
‘Practica falsificării hărţilor şi-a atins punctul culminat în perioada Războiului Rece, când, de ambele părţi ale Cortinei de fier, hărţile au fost sistematic manipulate, din motive de securitate naţională, politice şi propagandistice, străzi şi clădiri importante fiind camuflate sau pur şi simplu şterse de pe hartă. În septembrie 1965, la o conferinţă la Moscova, s-a ordonat oficial ca hărţile ţărilor Pactului de la Varşovia să fie modificate. Drept urmare, în RDG, hărţile topografice corecte au devenit documente secrete de stat, cu totul inaccesibile populaţiei civile. Berlinul de Vest a fost marcat pe hărţile din RDG drept zonă nelocuită – marcată cu alb, prevăzută doar cu staţii de metrou. Zonele de frontieră au fost peste tot diminuate, pentru a îngreuna încercările de evadare în Vest. Securitatea a acţionat în mod similar şi în România, schiţele clădirilor şi hărţile fiind folosite în scopuri de supraveghere şi spionaj’, precizează sursa citată.
Organizatorii susţin că, ţinând cont de faptul că se apelează la servicii web şi hărţi tot mai des, abordarea critică a acestor surse – analogice sau digital – devine imperativă, iar expoziţia Fake Maps prezintă, în acest sens, o serie de exemple istorice.
Parte a proiectului mai amplu despre hărţi numit ‘Grenzenlos. Fără frontiere. Borderless’, curatoriată de istoricul de artă Adrian Buga, expoziţia va putea fi vizitată şi sâmbătă, de Noaptea Muzeelor, când instituţia muzeală va fi deschisă între orele 14,00 – 23,00.
