Expoziţia ‘În căutarea Iuliei Hasdeu’ se va deschide pe 18 octombrie, de la ora 18,00, la sediul Muzeul Naţional al Literaturii Române din Str. Nicolae Creţulescu nr. 8.
La vernisaj vor lua cuvântul directorul general al MNLR, Ioan Cristescu, directorul Arhivelor Naţionale, Cristian Aniţa, şi istoricul Alin Ciupală, informează MNLR, într-o postare pe Facebook.
Organizată în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României, expoziţia propune o reconstituire a personalităţii Iuliei Hasdeu pe baza caietelor şcolare şi a corespondenţei cu B. P. Hasdeu în perioada anilor de studii la Paris, a operelor sale publicate postum şi a transcrierilor din timpul şedinţelor de spiritism iniţiate de tatăl îndurerat, în încercarea de a regăsi spiritul fiicei sale pierdute prematur.
‘Selecţia de documente şi fotografii propusă publicului prin acest proiect surprinde etape din evoluţia Iuliei Hasdeu, adolescenta genială motivată să înveţe în mod asiduu pentru a fi cea mai bună din clasa ei, dar, în acelaşi timp, spune şi alte poveşti; una ar fi cea a copilei care resimte acut dorul faţă de tatăl rămas acasă şi conştientizează eforturile financiare pe care le implică şederea ei la Paris, o alta ne-o înfăţişează pe eleva care îşi exersează imaginaţia prin fragmentele de proză sau schiţele care împânzesc caietele ei de teme’, precizează MNLR.
La Arhivele Naţionale se găsesc multe din mărturiile activităţii şcolare a Iuliei Hasdeu, pe care tatăl său le-a păstrat, corespondenţa dintre Bogdan Petriceicu Hasdeu şi cele două Iulii (mama şi fiica, aflate la Paris), caietele care conţin piesele ei de teatru presărate cu numeroase schiţe scenografice şi chipuri de personaje. Se păstrează, de asemenea, manuscrise ale şedinţelor de spiritism la care acesta participa şi prin care căuta să comunice cu spiritul fiicei dispărute.
Expoziţia va putea fi vizitată până pe 31 octombrie, de marţi până duminică, în intervalul 10,00 – 18,00.
Iulia Hasdeu (n. 14 noiembrie 1869, Bucureşti – d. 29 septembrie 1888, Bucureşti) a fost un copil supradotat, fiica Iuliei Faliciu-Hasdeu şi a savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu, la rândul său o personalitate polivalentă (lingvist, istoric, scriitor, folclorist), membru al Academiei Române.
Breasla arhivistică are privilegiul de a-l fi avut pe Hasdeu în funcţia de director al Arhivelor Statului o lungă perioadă, între 17 mai 1876 şi 1 aprilie 1900, pe vremea când sediul Arhivelor se afla în clădirile mănăstirii Mihai Vodă din cartierul Uranus.
Parcursul educaţional al Iuliei Hasdeu (alintată Lilica) a fost unul prodigios: la 8 ani neîmpliniţi a trecut examenele cumulate ale celor patru clase primare, la 11 ani a absolvit Colegiul Naţional ‘Sfântul Sava’, iar în paralel a urmat cursurile Conservatorului de Muzică din Bucureşti.
La 16 ani a început studiile la Sorbona, prima româncă studentă la această universitate, dar a urmat în particular şi cursuri de desen şi pictură în capitala Franţei.
În perioada studiilor, aproape de finalizarea lor şi de obţinerea diplomei, Iulia Hasdeu s-a îmbolnăvit de tuberculoză.
A urmat cure de tratament, dar fără succes şi a murit la 29 septembrie 1888, la vârsta de doar 18 ani, fiind înmormântată la Cimitirul Bellu.
