Expoziţia ‘Vatra Luminoasă, modelul oraşului-grădină în Bucureşti’ – o călătorie în istoria arhitecturală a unuia dintre cele mai interesante cartiere ale Bucureştiului de la început de secol XX – va fi găzduită de Galeria Macadam a Institutului Cultural Român de la Paris, între 6 noiembrie 2020 şi 31 ianuarie 2021. Potrivit unui comunicat al ICR, transmis miercuri AGERPRES, expoziţia prezintă aspectele vaste ale arhitecturii moderne a acestui cartier, de la urban la locuinţa personală, fiind decriptate astfel istoria arhitecturală a Bucureştiului de la începutul secolului 20, cartierele-grădină, locuinţele sociale şi noţiunea de modernism, ca şi tipologia caselor. Pentru a evidenţia particularitatea acestui cartier, dar şi raportul cu istoria timpului său, expoziţia, curatoriată de arhitectul Jeremy Vercken de Vreuschmen, strănepot al arhitectului Ioan Hanciu, unul dintre ‘părinţii’ acestui cartier, propune documente de arhivă, cărţi, corespondenţe, carnete, schiţe, fotografii de epocă. Cu acest prilej, vor fi expuse şi cincisprezece imagini rezultate în urma unui fotoreportaj realizat cu această ocazie de artistul Nicu Ilfoveanu. Totodată, la data de 10 noiembrie 2020, la ora 19,00 (ora Franţei), va fi lansat online, pe pagina de Facebook a ICR Paris, albumul bilingv ‘Vatra Luminoasă, le modele des cites-jardins a Bucarest / Vatra Luminoasă, modelul oraşului-grădină în Bucureşti’, care conţine fotografii şi desene, publicat la editura Studio Zona, în colaborare cu asociaţia Ideilagram, cu sprijinul AFCN. ‘Cartea reia istoria şi arhitectura cartierului Vatra Luminoasă din Bucureşti, fiind realizată sub coordonarea lui Jeremy Vercken de Vreuschmen, cu contribuţia arhitectei Irinei Calotă şi a lui Andrei Răzvan Voinea. Fotografiile sunt realizate de Nicu Ilfoveanu şi Dragoş Cîrneală. Albumul este disponibil la librăria pariziană ‘Volume’ şi la ICR Paris’, precizează sursa citată. Vatra Luminoasă este un cartier de locuinţe sociale, construit la periferia Bucureştiului între anii 1933 şi 1949, destinat muncitorilor, meşteşugarilor şi funcţionarilor. Cartierul, care se înscrie în istoria Mişcării Moderne, a fost conceput de arhitecţii Ioan Hanciu şi Nicolae Aprihăneanu, având la bază modelul oraşului-grădină. Cei doi arhitecţi au pus pe primul plan spaţiile verzi, individuale şi colective, dar şi echipamentele publice. Aceste spaţii sunt astăzi protejate de Institutul Naţional al Patrimoniului şi reprezintă unica realizare de această calitate şi anvergură din România interbelică.