Expoziţia ‘Vladimir Ghika, desenator, constructor de carte’, care reuneşte o serie de desene, ilustraţii de carte bibliofilă şi gravuri după desenele prelatului, va fi deschisă marţea viitoare, în Sala Theodor Pallady a Bibliotecii Academiei Române.
Vernisajul va avea loc de la ora 12,00 şi va fi precedat de un simpozion la ora 11,00, în Amfiteatrul ‘Ion Heliade Rădulescu’, unde vor avea alocuţiuni preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop; Arhiepiscopul Mitropolit de Bucureşti, Aurel Percă, Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit emerit; Episcopul greco-catolic de Bucureşti, Mihai Frăţilă, părintele Francisc Ungureanu, postulator pentru cauza de canonizare a Fericitului Vladimir Ghika. Amfitrionul evenimentului va fi directorul general al Bibliotecii Academiei Române, Niculae Noica, membru de onoare al Academiei Române.
Vernisajul va fi deschis de dr. Tereza Sinigalia, critic şi istoric de artă.
Cu ocazia Anului Jubiliar al Fericitului Vladimir Ghika, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti, în parteneriat cu Romfilatelia, va lansa un ‘plic prima zi’, prezentat de directorul general Romfilatelia, Cristina Popescu, şi o serie de medalii jubiliare realizate la Monetăria Statului, prezentate de directorul instituţiei, Octavian Schen, care marchează 10 ani de la beatificarea, 100 de ani de la hirotonirea şi 150 de ani de la naşterea Fericitului Vladimir Ghika.
Expoziţia prezintă o selecţie din cărţile bibliofile şi gravurile lui Vladimir Ghika, desene, ilustraţii şi alte obiecte personale păstrate în Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti, ce provin din donaţiile generoase ale unor colecţionari.
Sunt expuse ilustraţiile pregătite pentru cartea ‘La Visite des pauvres’ (Vizitarea Săracilor), o carte de autor realizată probabil în jurul anului 1922, urmată de ‘Les Intermedes de Talloires’ (Interludiile din Talloires) – o serie de desene originale din anul 1919 şi gravuri realizate după aceleaşi desene, publicate în 1923, în ediţie bibliofilă, de Victor Jacquemin la Paris.
Celelalte desene reprezintă letrine, fantezii decorative – cum le numea autorul lor, ex libris-uri şi alte ilustraţii color Învierea lui Lazăr, Misterele Rozariului (desen neterminat), o pagină de calendar (luna ianuarie), decupaje de tip kirigami din hârtie.
Vizitatorii pot admira cărţi şi obiecte personale, alături de un tablou pe spatele căruia se află semnătura sa olografă: Vladimir I. Ghika fericit (1917), ce provine din colecţia familiei Cosmovici, precum şi multe alte desene şi schiţe pregătitoare pentru compoziţiile sale unice.
Expoziţia poate fi vizitată în perioada 10 – 13 octombrie, de luni până vineri, în conformitate cu programul bibliotecii.
Fiu al principelui Ioan Ghika şi al Alexandrinei Moret de Blaramberg, Vladimir Ghika (1873-1954) a avut parte de o aleasă educaţie ‘prin lucruri şi cărţi’- aşa cum chiar el mărturisea într-o scrisoare.
A studiat dreptul şi filosofia, apoi teologia, dar şi artele în tinereţe, dedicându-şi timpul şi viaţa pentru slujirea aproapelui, devenind preot şi martir pentru credinţa catolică.
‘Şi-a valorificat talentele şi talanţii precum un cărturar, lăsând în urmă nu doar o importantă activitate pastorală, aşezată sub semnul carităţii, dusă până la martiriu, ci şi o operă artistică deosebită’, se arată într-un comunicat al Bibliotecii Academiei transmis marţi AGERPRES.
