Fostul preşedinte Constantinescu, în vizită la mormintele străbunilor din Mischii, Dolj: E foarte important să ne găsim rădăcinile

Fostul preşedinte al României Emil Constantinescu a vizitat, marţi, comuna Mischii, din judeţul Dolj, localitatea în care au trăit şi unde sunt înmormântaţi străbunicii săi, el declarând, în acest context, că în această perioadă în care trăim este foarte important să ne găsim rădăcinile şi să nu pierdem legătura cu istoria şi trecutul nostru.

Emil Constantinescu a mers la biserica din satul Mischii şi la mormintele străbunicilor săi din cimitirul vechi, satul Urecheşti. La biserica din satul Mischii, Emil Constantinescu a afirmat că în contextul globalizării orientate spre profit şi al fenomenul îngrijorător al migraţiei masive a românilor, oamenii trebuie să ştie cine sunt, de unde vin, ca să poate să îşi dea seama încotro se îndreaptă.

Fostul preşedinte a dorit să îi aducă un omagiu preotului Ioan Mincu, parohul bisericii din Mischii, care, fiind pasionat de arhivistică, a reuşit să descopere, luând rând pe rând arhivele şcolilor din Mischii, Motoci şi Mlecăneşti, însemnările primelor încercări de întemeiere a şcolilor de odinioară.

‘Trăim o perioadă în care lumea se îndreaptă cu o viteză greu de controlat spre o globalizare orientată spre profit, care, în general, va transforma omenirea într-o mulţime de producători şi consumatori. Se spune că după această pandemie lumea va fi altfel. Dar trebuie să ne întrebăm cum altfel va fi. Şi pentru a şti încotro ne îndreptăm, trebuie să ştim cine suntem. Şi ca să ştim cine suntem, trebuie să ştim de unde venim. Acesta este rolul extrem de important pe care în acest moment îl joacă memoria istorică şi memoria culturală. Şi vreau să aduc un omagiu în primul rând preotului Ioan Mincu, care slujeşte în această biserică, un om pasionat de ani de zile de arhive, de istorie, în special de istoria bisericii şi de istoria învăţământului, pentru că biserica şi şcoala, credinţa şi educaţia au fost cele care au permis poporului nostru să se transforme, să construiască un stat modern. Or astăzi, când o mare parte dintre români au plecat pentru o viaţă mai bună (dar în care se manifestă un fenomen extrem de îngrijorător, pentru că suntem a doua ţară de emigraţie din lume pe timp de pace), este foarte important să ne găsim rădăcinile. Pentru că dacă nu ne ştim rădăcina, nu ştim de unde am plecat, pierdem legătură cu pământul, cu istoria şi cu trecutul nostru, pierdem ce avem mai preţios’, a spus Emil Constantinescu.

Fostul preşedinte al României a subliniat că datorită strădaniei preotului Ioan Mincu a reuşit să găsească mormintele străbunilor săi Ion şi Ioana Cumpănaşu.

‘Aş vrea să completez acest omagiu pe care îl aduc preotului Ioan Mincu cu un omagiu către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române care, prin ziarul Lumina şi postul Trinitas, reuşeşte să ţină vii în spiritul şi în sufletul românilor ideea de patrie şi de credinţă. Şi, de asemenea, aş vrea să menţionez că în fruntea Mitropoliei Olteniei se află azi un om de mare cultură, academician, ÎPS Irineu. Datorită strădaniei preotului Ioan Mincu, am reuşit să găsesc mormintele străbunicilor mei Ion şi Ioana Cumpănaşu. Familia mea a fost numeroasă, aveau între 7 şi 10 copii, toţi crescuţi în spiritul valorilor. (…) Tata, care era inginer agronom, a fost trimis în Basarabia şi în acele condiţii a fost şeful livezilor şi viilor din Basarabi, aşa că am crescut între Nistru şi Jiu. Vorbeam cu marele scriitor Marin Sorescu (n.red. născut în comuna Bulzeşti, care se învecinează cu comuna Mischii) şi spuneam că părinţii noştri au avut acelaşi învăţător’, a mai afirmat fostul preşedinte al României.

Casa străbunicilor acestuia a găzduit una dintre primele şcoli care au fost deschise în această localitate dar şi în întreg mediul rural din Oltenia, în urmă cu peste 180 de ani, după cum a relatat preotul Ioan Mincu.

Tradiţia învăţământului românesc în Oltenia este una dintre cele mai vechi din ţară, primele şcoli organizate fiind înfiinţate în Cetatea Băniei în cea de a doua jumătate a secolului XVIII, iar în mediul rural, începuturile învăţământului se leagă de numele localităţii doljene Mischii, situată în partea de nord-est a judeţului Dolj, la 10 kilometri de Craiova.

‘Slujitorii bisericeşti, preoţi şi cântăreţi de biserică, alături de învăţătorii laici, au fost odinioară luminătorii şi adăpătorii de învăţătură pentru copiii localnici dintr-o comună cu un vechi trecut istoric, localitatea Mischii. Aceşti ostenitori au reuşit şi au împlinit un vis: să-i înveţe carte pe copiii moşnenilor, pe copiii clăcaşilor. Ei, cei desculţi şi îmbrăcaţi sumar, veneau din toate colţurile satelor noastre să înveţe carte de la dascăli şi de la preoţi. Pe raza comunei Mischii, cea mai veche şcoală datează din anii 1835-1848, în satul Mlecăneşti. Era condusă de dascălul bisericesc Dinu­Velişcu. Sistemul de învăţare era unul extrem de simplu. Orele se făceau în pridvorul bisericii, fiind de asemenea consemnat faptul că părinţii copiilor aduceau cu traistele de la râpă nisip, îl aşezau într-un cerc mărginit de pietre, profesorul îl uda mai apoi şi le desena pe acesta copiilor cu băţul literele şi cifrele. În 1894, preotul Ioan Mitrescu ia iniţiativa şi face adresă către primărie să li se dea local de şcoală întrucât existau 163 de copii, băieţi şi fete. Cererea se aprobă şi şcoala începe în casele localnicilor înstăriţi’, a menţionat preotul Ioan Mincu. AGERPRES / (A – autor: Maria Mitrică, editor: Marius Frăţilă)