Dragoş Andriana, curatorul expoziţiei ‘Tehnici fotografice. Unicate şi rarităţi din colecţia Bibliotecii Academiei Române’, care poate fi vizitată, începând de luni, la Sala ‘Theodor Pallady’, a afirmat că aceasta adună, în premieră, cele mai importante exponate ale arhivei BAR, fiind deopotrivă o pagină de istorie şi tehnică a fotografiei.
‘Lucrez de mai bine de trei ani la Biblioteca Academiei şi la Arhiva de fotografie şi m-am gândit că este momentul să adunăm într-o expoziţie cele mai importante exponate ale arhivei. Este istorie şi tehnică a fotografiei. Pentru mine este şi o experienţă personală şi una tehnică, pentru că am în expoziţie lucrări realizate după negativele originale ale lui Carol Popp de Szathmari, un fel de ‘dialog peste timp”, a declarat pentru AGERPRES Dragoş Andriana, doctorand în domeniul tehnicilor fotografice al Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti.
Expoziţia Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei, care reuneşte în jur de 80 de lucrări, oferă vizitatorilor ocazia de a se întâlni cu cele mai valoroase elemente ale colecţiei de fotografii a BAR, alcătuită din peste 400.000 de imagini, pozitive, albume şi clişee negative pe film şi sticlă, daghereotipii, calotipii, hârtie sărată, hârtie albuminată, dispozitive de tehnică fotografică.
‘Fiind vorba de un fond foarte extins de fotografie, selecţia a fost dificil de făcut, dar în vremurile în care aproape orice locuitor al planetei are tehnologie fotografică de vârf în propriul buzunar şi este bombardat cu mii de imagini zilnic, aceste fotografii care au străbătut timpul şi au supravieţuit până astăzi, făcute cu tehnici primitive, acum greu de reprodus, sunt cu atât mai valoroase’, a subliniat Dragoş Andriana.
El a arătat că Academia Română şi Biblioteca Academiei au început să strângă exponate încă de la înfiinţare.
‘Erau boierii, erau nobili care veneau din Vest şi care donau Academiei propriile colecţii, instituţia adunând, în principal, un mare fond din secolul al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, până la cel de-al Doilea Război Mondial. Această perioadă este foarte bine reprezentată, atât ca personaje, cât şi ca evenimente şi ca tehnici. O mare parte din arhivă aparţine Casei Regale a României şi reuneşte albume, fotografii personale. ş.a.m.d’, a spus Dragoş Andriana.
În viitor, el intenţionează să studieze şi să prezinte ulterior publicului, în cadrul unui album, opera fotografului Stelian Petrescu, o parte din lucrările acestuia fiind în expoziţie.
‘Am şi alte planuri. Sunt lucruri care n-au mai fost exploatate aici, precum este opera fotografului Stelian Petrescu, din cauză că mare parte din lucrările lui sunt clişee negative, pozitive, pe sticlă, stereoscopice, care se văd tridimensional. (…) El a acoperit toată România, între 1900 – 1920, având fotografii şi din Vest. El era inginer la CFR şi profesor la Şcoala de Arte şi meserii din Bucureşti şi are o foarte mare arhivă de fotografii. Vreau să scot un album cu asta şi o parte din ele sunt şi în expoziţie acum. Cunoscut şi apreciat ca fotograf, Stelian Petrescu are fotografii din perioada Războaielor Balcanice şi a Primului Război Mondial, funeraliile Regelui Ferdinand etc. Sunt evenimente istorice, politice, sociale, dar şi viaţă privată, arhitectură, portretistică. O parte din ele au apărut în periodicele vremii, dar documentele aparţinând acestuia fost donate Arhivei BAR de către urmaşii lui’, a mai spus Dragoş Andriana.
În cadrul expoziţiei va putea fi admirată prima fotografie atestată în Principatele Române la 1848 – celebra calotipie semnată Carol Popp de Szathmari înfăţişând un Cupidon cu braţele frânte, dar şi primele fotografii de război din lume realizate de acelaşi fotograf, cele şapte calotipii-portret aparţinând lui Dimitrie Sturdza Scheianu, din 1852, imagini inedite ale Războiului de independenţă de Franz Duschek, o serie originală de daghereotipii între care portretul omului politic Nicolae Bălcescu, diverse perspective asupra comunităţii de aromâni realizate sub semnătura fraţilor Manakia.
Spaţiul expoziţional pune în valoare şi cele dintâi panorame ale Bucureştiului, surprinzând începutul urbanizării capitalei, precum şi stereoscopiile pe sticlă ale lui Stelian Petrescu sau celebrele fotografii cu Bucureştiul interbelic ale lui Nicolae Ionescu. Se regăsesc, de asemenea, componente de tehnică fotografică de secol XIX-XX din colecţia personală a curatorului, cercetător şi practician pasionat al fotografiei.
Expoziţia, la care intrarea este liberă, va fi deschisă până pe 16 septembrie şi poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9,00 – 14,00.
