România se va putea număra în anul 2025 printre statele europene cu un nivel mediu de deviere a depozitării deşeurilor, dacă legislaţia din domeniu va fi clară şi predictibilă, iar autorităţile se vor implica în finanţarea sistemului, a declarat joi, pentru AGERPRES, Gabriel Moiceanu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară. El participă zilele acestea, la Tulcea, la conferinţa regională ‘Analiza activităţilor în managementul deşeurilor 2020, previziuni şi proiecte 2021’, în timpul căreia sunt abordate modificările legislative şi implicaţiile acestora asupra activităţii de gestionare a reziduurilor. ‘Cred că legislaţia trebuie să fie clară. Doar predictibilitatea legislativă, finanţarea corectă a sistemului pe partea de deşeuri reciclabile şi acoperirea costurilor din zona deşeurilor reziduale şi a biodeşeurilor vor face ca acest sistem să funcţioneze, iar în 2025 să ne regăsim printre statele europene la nivel mediu cu devierea de la depozitare’, a menţionat preşedintele FADI. Gabriel Moiceanu a mai spus că din cele 34 de asociaţii de dezvoltare intercomunitară pe care le reprezintă, 19 au sisteme de gestionare a deşeurilor care funcţionează. ‘Sperăm că întâlnindu-ne, promovând exemple de bună practică, vom reduce decalajul dintre funcţionarea unor sisteme de management al deşeurilor. La Tulcea, există un exemplu de bună practică, o normalitate care ne motivează. E o zonă verde şi din punctul de vedere al operaţionalizării sistemului’, a afirmat Moiceanu. Preşedintele FADI a menţionat că blocajele semnalate până acum în activitatea unor sisteme din ţară le ridică semne de întrebare operatorilor şi că, odată înregistrate pierderi, operatorii nu mai sunt încurajaţi să dezvolte infrastructura. O situaţie de acest gen se înregistrează şi la Tulcea, iar reprezentantul societăţii care de la începutul anului colectează deşeurile din judeţ în cadrul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), Ionuţ Tudorache, a afirmat că pierderile înregistrate în urma acestei activităţi sunt de circa 500.000 de euro. ‘Anul trecut, Sulina, oraş din Deltă care numără 3.000 de locuitori, a avut în vară 9.000 de suflete. Anul acesta, au fost 15.000, iar cantitatea de deşeuri s-a triplat. Valul mare de turişti a generat şi o cantitate foarte mare de reziduuri, agenţii economici nu se aşteptau la asemenea cantităţi, nu au putut sorta la sursă deşeurile şi ne-au îngreunat foarte mult activitatea. Acum avem o pierdere de 450.000 de euro-500.000 de euro’, a menţionat directorul Tudorache. El a precizat că pierderile provin din neplata unei cantităţi mari de deşeuri şi că implementarea sistemului ‘plăteşte cât arunci’ ar fi o soluţie pentru această situaţie. ‘Am purtat discuţii cu Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării pentru a institui o taxă de salubrizare, dar am fost refuzaţi’, a precizat directorul Tudorache. Directorul executiv al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Tulcea, Ilie Petre, a menţionat că situaţia operatorului de deşeuri va fi rezolvată săptămâna viitoare şi că această soluţie nu implică şi creşterea taxei de salubrizare plătită de populaţie. ‘Modalitatea de acoperire a costurilor este implementarea mecanismului ‘plăteşte cât arunci’. Adică, va trebui să facturăm întreaga cantitate care se ridică dintr-o comunitate locală. Există un mecanism de regularizare în interiorul contractului prin care se va soluţiona această situaţie’, a afirmat directorul executiv al ADI, Ilie Petre. Potrivit preşedintelui FADI, Gabriel Moiceanu, SMID Tulcea este un exemplu la nivel naţional. Conferinţa regională a operatorilor regionali de deşeuri va continua vineri cu discuţii, vizite tematice şi excursii în Delta Dunării.