Gabriela Firea: Lipsa unei locuințe proprii sau prețurile ridicate ale chiriilor sunt printre cauzele scăderii natalității la nivelul Uniunii Europene. Iar scăderea demografică este dramatică

De asemenea, un raport al Parlamentului European subliniază că tendințele demografice, inclusiv scăderea natalității, sunt influențate de factori economici și sociali, printre care se numără și accesul la locuințe.

În aceste condiții, sprijinul din partea statului pentru programe privind accesul la locuințe decente al categoriilor defavorizate în general, și al tinerilor în special, este nu doar benefic, ci esențial.

Multe țări europene au început să dezvolte programe de locuințe sociale și scheme dedicate tinerilor, nu doar pentru a contracara scăderea natalității, ci și pentru a îmbunătăți calitatea vieții, a reduce inegalitățile sociale, iar efectul nu a fost doar sărăcirea bugetelor naționale, ci dimpotrivă, stimularea economiei.

Austria. Programul de locuințe sociale din Viena, cunoscut sub denumirea de „Gemeindebau„, a fost inițiat în perioada interbelică, în anii 1920, sub administrația social-democrată a Vienei, cunoscută sub numele de „Viena Roșie”. În prezent, locuințele sociale reprezintă 60% din piața locativă din capitala Austriei, iar subvențiile sunt esențiale pentru menținerea chiriilor la un nivel accesibil și pentru asigurarea unei oferte adecvate de locuințe pentru diverse categorii sociale. De exemplu, în 2024, bugetul alocat pentru locuințele cu chirii subvenționate a fost de aproximativ 400 de milioane de euro. Aceste fonduri sunt utilizate pentru construcția de noi locuințe sociale în parteneriat cu dezvoltatori imobiliari privați și cooperative, pentru reabilitarea și modernizarea locuințelor existente, sau chiar pentru subvenții directe către chiriași. Pentru a sprijini persoanele cu venituri mici, Viena oferă alocații pentru locuințe (Wohnbeihilfe), care ajută la acoperirea costurilor cu chiria. De exemplu, în 2023, a fost introdus un bonus de 200 de euro pentru locuințe, destinat să sprijine aproximativ 245.000 de locuitori ai Vienei.

Țările de Jos au implementat un sistem extins de locuințe sociale, susținute de municipalități prin intermediul unor organizații non-profit, ceea ce a dus la o ofertă de locuințe mai accesibilă pentru tineri și familii.

Asociațiile de locuințe (woningcorporaties) joacă un rol crucial, oferind locuințe sociale pentru circa 30% din populație. Guvernul sprijină aceste asociații prin finanțare directă și politici de control al chiriilor.

Locuințele sociale sunt disponibile pentru persoanele cu venituri anuale sub un prag specific, stabilit de legislație. În 2023, acest prag a fost de aproximativ 44.000 de euro per gospodărie. Chiriile pentru locuințele sociale nu pot depăși plafonul de 808 euro lunar și sunt ajustate pentru a rămâne accesibile. Alocarea locuințelor sociale se face pe baza unui sistem de punctaj, care ia în considerare nevoia și vechimea cererilor.

În Țările de Jos, nivelul subvențiilor anuale directe pentru locuințele sociale este foarte scăzut datorită modelului de finanțare autosuficient al sectorului. Guvernul acordă subvenții indirecte, cum ar fi garanții pentru împrumuturi și reduceri de prețuri pentru terenuri, dar nu oferă subvenții directe majore pentru construirea sau întreținerea locuințelor sociale. În 2021, cheltuielile medii pentru sprijinirea chiriașilor cu venituri mici prin subvenții pentru chirie s-au ridicat la aproximativ 208 euro pe gospodărie eligibilă.

Modelul olandez permite corporațiilor de locuințe sociale să funcționeze autonom, generând venituri din chirii și utilizându-le pentru a finanța dezvoltarea și întreținerea noilor locuințe sociale. Această autosuficiență minimizează dependența de finanțarea guvernamentală directă și menține sectorul sustenabil financiar.

Franța. Programul „HLM” (Habitation à Loyer Modéré) oferă locuințe sociale subvenționate pentru persoanele cu venituri mici și medii. În ultimii ani, guvernul a alocat fonduri suplimentare pentru a construi locuințe pentru tineri în marile orașe.

În Franța, subvențiile alocate programului HLM, destinat locuințelor sociale, se ridică anual la miliarde de euro. Aceste fonduri provin în principal din contribuții guvernamentale directe, fonduri europene, taxe colectate de la companii prin mecanismul „Action Logement” și sprijin financiar de la autoritățile locale. În 2022, finanțarea alocată pentru sectorul HLM a fost estimată la aproximativ 15 miliarde de euro, incluzând subvențiile și alte facilități fiscale menite să sprijine construcția, renovarea și gestionarea locuințelor sociale.

Creat în 1950, HLM răspunde unei nevoi sociale esențiale de a oferi condiții decente de locuit pentru segmentele vulnerabile ale populației. Locuințele HLM sunt finanțate printr-un amestec de fonduri publice, credite speciale și contribuții ale autorităților locale. Chiriile pentru locuințele HLM sunt semnificativ mai mici decât cele de pe piața privată, fiind stabilite în funcție de subvențiile și împrumuturile primite de organizațiile care administrează locuințele. În medie, chiriile sunt de două până la trei ori mai mici decât în sectorul privat, mai ales în zonele cu cerere ridicată

Finlanda este cunoscută pentru programul său „Housing First„, care oferă locuințe permanente pentru persoanele fără adăpost și tineri. Modelul a fost extrem de eficient în combaterea excluziunii sociale și a fost adoptat și de alte state europene. Lansat în 2008, acest program a avut ca scop principal eliminarea fenomenului de homelessness pe termen lung prin oferirea de locuințe permanente și sprijin social adecvat. Esența modelului constă în asigurarea unei locuințe stabile pentru persoanele vulnerabile, fără a impune condiții prealabile legate de abstinență sau alte cerințe stricte, considerând că stabilitatea locativă este o condiție fundamentală pentru reintegrarea socială.

Programul „Housing First” din Finlanda primește finanțare considerabilă prin intermediul agenției guvernamentale ARA (Housing Finance and Development Centre of Finland). ARA gestionează un buget anual de peste 2 miliarde de euro, destinat în principal subvenționării locuințelor sociale și dezvoltării infrastructurii pentru combaterea fenomenului de lipsă a locuințelor. O parte semnificativă din acest buget este alocată sprijinirii programului „Housing First”, inclusiv pentru construcția și renovarea de locuințe și pentru consilierea municipalităților în vederea implementării programului.

Portugalia a demarat programe pentru dezvoltarea locuințelor accesibile, inclusiv pentru studenți și tineri profesioniști. Programul portughez „1º Direito” este o principal instrument al strategiei naționale de locuire, menit să asigure accesul la locuințe decente pentru persoanele vulnerabile. Derulat de Institutul de Locuințe și Reabilitare Urbană (IHRU), acest program oferă finanțare nerambursabilă sau împrumuturi avantajoase pentru achiziționarea, reabilitarea sau construirea de locuințe. Sprijinul poate fi acordat direct beneficiarilor sau prin intermediul autorităților locale. Scopul este de a îmbunătăți condițiile de locuire pentru aproximativ 26.000 de familii până în 2026, printr-o abordare personalizată a nevoilor fiecărui beneficiar.

Germania a utilizat fonduri europene pentru a sprijini proiecte de locuințe sociale și pentru a implementa controale asupra chiriilor, asigurând stabilitate locativă pentru tineri și familii cu venituri reduse.Statul federal și guvernele locale colaborează pentru a sprijini locuințele sociale prin subvenții și reglementări. De exemplu, în Berlin, politica de „chirie controlată” a prevenit creșterea exagerată a prețurilor.

În Danemarca statul oferă subvenții și garanții pentru construirea de locuințe noi și renovarea celor vechi. Locuințele sociale reprezintă aproximativ 20% din totalul locuințelor.

Suedia a implementat măsuri ample pentru construirea de locuințe sociale pentru tineri și familii tinere, combinate cu subvenții pentru chirie. Statul sprijină în mod activ dezvoltarea de locuințe publice în zone urbane pentru a reduce criza locuințelor.

Costurile ridicate ale locuințelor reprezintă un factor major pentru decizia de a întemeia o familie, iar programele amintite mai sus și-au demonstrat viabilitatea din acest punct de vedere. Mai mult, construirea și renovarea locuințelor generează locuri de muncă, stimulează economia locală și crește mobilitatea forței de muncă, contribuind la o economie competitivă. De asemenea, sunt micșorate semnificativ costurile indirecte asociate cu gestionarea crizei locuințelor prin alte măsuri mai puțin eficiente.

Soluțiile sunt la îndemână: alocarea unui procent clar din bugetul național și fondurile europene pentru construirea de locuințe sociale, adoptarea unui model mixt de cooperare public-privat și introducerea unor programe de control al chiriilor și măsuri de reglementare a speculațiilor imobiliare.

Implementarea unor astfel de politici în România ar putea duce la o creștere demografică susținută și la o mai bună calitate a vieții pentru tineri și familii în general.