AcasăStiri generaleGarda Lupilor de Foc, spectacol periodic inedit în Cetatea Medievală Târgu Mureş

Garda Lupilor de Foc, spectacol periodic inedit în Cetatea Medievală Târgu Mureş

Un grup de tineri grupaţi în jurul Teatrului Scena din Târgu Mureş, membri ai ordinului cavaleresc artistic Garda Lupilor de Foc şi Garda de Mureş, oferă aproape săptămânal un spectacol inedit, gratuit, în Cetatea Medievală, prin prezentarea unor poziţii de apărare specifice, salutul cavalerilor şi un ritual religios specific cavalerilor.

‘Avem acum o gardă foarte, foarte puternică a Lupilor de Foc. Aşa o bucurie mă încearcă atunci când văd tineri care vor să facă să această călătorie pe acest drum, îmbrăcând o haină medievală, o costumaţie ce are aproape 25 de kilograme – nu e o chestie uşoară – să meargă ca gardă a Cetăţii Târgu Mureş. Ne oprim la cele două intrări, facem poziţii de apărare, saluturile noastre, după care ne oprim în faţa bisericii de aici, din Cetatea Târgu Mureş, îngenunchem, spunem rugăciunea ‘Tatăl nostru’ în limba latină. Apoi ne oprim lângă bustul lui Iancu de Hunedoara, care a fost foarte important pentru creştinătate şi pentru istoria noastră. Acolo se ţine o cuvântare, raportându-ne la istorie, la ce s-a întâmplat legat de istoria lui, dar şi de învăţămintele pe care trebuie să le traducem în timpul prezent, după care revenim la noi în ‘bârlog’. Sâmbăta, încercăm cu regularitate să facem această gardă, în funcţie de disponibilitatea ‘lupilor’, fiindcă unii sunt artişti, unii studenţi, IT-işti, asistenţi, avem şi liceeni – chiar toboşarul este elev la Liceul Vocaţional de Artă’, a declarat, pentru AGERPRES, regizorul şi actorul Liviu Pancu, preşedintele Asociaţiei Teatrul Scena.

Cei aproximativ 20 de artişti şi voluntari, grupaţi în jurul Teatrului Scena sub denumirea de Garda Lupilor, s-au arătat dispuşi să asigure ‘paza’ Cetăţii Medievale din Târgu Mureş şi să ofere adevărate spectacole pentru turişti în timpul schimbului de gardă.

‘Ne-am gândit la o Gardă a Lupilor de Târgu Mureş care are o ancorare istorică, o temă de reconstrucţie istorică. Din punct de vedere istoric, ne-am axat foarte mult şi ne-am orientat ca perioadă pe începutul construirii fortificaţiilor transilvănene, practic în jurul secolului XIV-XV şi în funcţie de aceasta ne-am ales costumaţia. Nu mai sunt lupii din festivalurile medievale (Ordinul Cavalerilor Lup, n.r.), ci sunt ‘noii Lupi’, cu zale, coifuri, mănuşi, platoşe, suliţe, lucruri pe care le considerăm mai mult decât benefice pentru trezirea interesului asupra cetăţii, acolo unde avem ‘bârlogul’, adică unde este Teatrul Scena’, a declarat Liviu Pancu.

El a adăugat că acest proiect este asigurat pe bază de voluntariat, membrii grupului având în dotare uniforme, arme şi un tun.

Printre noii gardieni lupi se regăsesc şi veterani ai Ordinului Cavalerilor Lup, dar şi mulţi lupi tineri, care s-au arătat dispuşi să ‘păzească’ voluntar şi să facă patrule în Cetatea din Târgu Mureş şi în exteriorul acesteia, în special la sfârşit de săptămână.

Cetatea Târgu Mureş a luat forma pe care o vedem astăzi în perioada 1602 – 1652, sub conducerea judelui Borsos Tamas, însă prima fortăreaţă a fost construită pe acest amplasament în anul 1492, din dispoziţia voievodului Transilvaniei, Ştefan Bathory.

Cetatea are o suprafaţă de aproape 4,3 hectare şi a fost restaurată în urma unui amplu proiect finanţat din fonduri europene, ocazie cu care au fost făcute şi o serie de descoperiri arheologice extrem de importante, marcate cu indicatoare.

Printre acestea se numără un atelier de prelucrare a bronzului din secolul al XV-lea, care este prima structură industrială de acest fel cel puţin în Transilvania, pivniţa unei case din secolul al XV-lea care are o adăugire din secolul al XVI-lea, de asemenea o fabrică de cărămidă din perioada secolelor XVI-XVII, care s-a dovedit a fi primul monument industrial din România, o bucătărie aproape completă din secolul al XVII-lea.

În zona bastionului măcelarilor au fost identificate poarta de nord a cetăţii şi un sistem de captare a apei folosite ca drenaj, ceea ce dovedeşte existenţa unui sistem complex de infrastructură. AGERPRES / (A, AS – autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă)

Citește și:

Activează Notificările OK No thanks