Directorul Centrului Naţional al Cărţii (CENNAC), Oana Boca, a afirmat, vineri, că publishing-ul de carte românesc poate fi salvat doar printr-o amplă campanie de educaţie pentru lectură.
‘Să dezbatem, în anul 2023, despre cum va salva e-book-ul lumea este pentru mine ca un salt în timp. Am mai fost în situaţia aceasta în anul 2011, când cartea digitală intra pe piaţa de carte autohtonă. Între timp, viaţa reală din lumea publishing-ului de carte autohton a fost traversată de multe alte momente, care chiar au destabilizat-o, precum ar fi crizele economice, anii pandemici sau criza hârtiei. Problema noastră a rămas aceeaşi: un nivel scăzut al consumului de carte, care nu ne face neapărat cinste în clasamentele europene. Aşa că eu cred că nu formatul cărţii va salva lumea publishing-ului de carte românesc – apropo, pe traseul dezbaterii am uitat că mai există şi audiobook-urile, ci o amplă campanie de educaţie pentru lectură’, a declarat, pentru AGERPRES, Boca, prezentă la Târgul Gaudeamus.
Directorul CENNAC a deplâns absenţa reprezentanţilor Ministerului Educaţiei de la dezbaterea ‘Cartea digitală şi societatea cunoaşterii’, organizată joi de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
‘Ar trebui să ştim în detaliu cum stăm, să cercetăm un pic teritoriul: vă reamintesc faptul că unicul studiu serios de piaţă a fost făcut în anul 2001… Apoi, să ne apucăm de imaginat această campanie. Şi, vorbind despre această iniţiativă necesară, regret şi eu enorm faptul că un reprezentant al Ministerului Educaţiei nu a participat la acest eveniment (dezbaterea ‘Cartea digitală şi societatea cunoaşterii’). Am fi avut multe să îl întrebăm. Eu, de exemplu, l-aş fi putut întreba dacă nu ar putea relua aici acel proiect care prevedea oferirea, anual, a sumei de 100 de euro cadrelor didactice pentru achiziţia de carte. Când proiectul acesta a fost stopat, valoarea pieţei de carte a scăzut cu 8%’, a transmis Oana Boca.
Ea a invitat autorităţile ca, înainte de a ‘visa la hub-uri culturale şi cărţi digitale’, să meargă ‘puţin’ în teritoriu, pentru a descoperi că acolo sunt ‘copii care nu au ce mânca’.
‘Este frumos să ne imaginăm hub-uri culturale şi cărţi digitale la dispoziţia copiilor din mediul rural, dar, înainte de a visa la asta, poate că nu ar strica să mergem puţin în teritoriu, pentru că s-ar putea să avem surpriza de a descoperi acolo copii care nu au ce mânca. Este frumos să practicăm şi exerciţiul achiziţionării de carte, în primul rând, din proximitate. Doar că, dacă mergem prin ţară şi ne uităm în proximitate, s-ar putea să nu găsim acolo vreo librărie. Da, există oraşe de dimensiuni medii din România care nu au nici o librărie… Mă rog, se ştie: problema distribuţiei de carte, în România, este un subiect care doare de-a dreptul. Sunt multe aspecte de discutat, dar, aşa cum precizam, cred că ar trebui să începem cu o analiză serioasă a stării de fapt, apoi să continuăm cu un plan naţional de educaţie pentru lectură’, a încheiat directorul CENNAC.
