Profesorul Armand Goşu a atras atenţia, duminică, asupra faptului că următoarele luni ar putea să fie ‘decisive’ în evoluţia războiului ruso-ucrainean, alegerile americane de anul viitor putând să ofere un răspuns la felul cum se va încheia acest conflict.
Armand Goşu şi-a lansat la standul editurii Polirom, din cadrul Târgului de Carte Gaudeamus Radio România, volumul ‘Putin împotriva Occidentului. Războiul din Ucraina şi noua dezordine mondială’, o culegere de interviuri ale autorului, unele inedite, care oferă, în cele 360 de pagini, o privire de ansamblu asupra principalelor momente ale războiului.
‘Anul următor, următoarele luni ar putea să fie decisive în evoluţia războiului, pentru că, din păcate, planul aşteptărilor lui Putin s-a văzut confirmat. Ucraina a devenit prizoniera războiului politic între democraţi şi republicani în Statele Unite, iar următoarele luni, până în 4 noiembrie 2024, când vor avea loc alegerile americane, ar putea să ofere un răspuns la felul cum se va încheia acest război. Oricum ar fi, e puţin probabil ca un scenariu care să dea satisfacţie deplină Rusiei şi să confirme obiectivele cu care aceasta a început războiul să fie pus în operă, măcar şi pentru faptul că nimeni astăzi nu-şi mai închipuie, cum la 24 februarie părea foarte probabil, dacă vă amintiţi, că Rusia va reuşi să ocupe Ucraina, că dacă nu va reuşi s-o ocupe militar oricum va schimba puterea de la Kiev şi Ucraina se va întoarce în spaţiul de influenţă sovietică’, a spus Goşu.
Armand Goşu a declarat pentru AGERPRES că unul dintre interviurile inedite propune ‘o analiză mai critică a relaţiilor româno-ucrainene’ din ultimii 30 de ani.
‘Am evitat să-l public. Nu era momentul, dar, zic eu, acum e momentul, e în carte. E o parte mai critică, mai ales pe ultimii 30 de ani, ce s-a greşit atât din partea Bucureştiului, cât şi din partea Kievului, cum de s-a ajuns în impasul în care se ajunsese şi cum România şi Ucraina au reuşit să găsească, sigur, ajutate şi de partenerii lor internaţionali – America, Marea Britanie, Polonia, calea de a depăşi acel impas şi să construiască o relaţie sănătoasă, iar în ultimele luni, cel puţin în octombrie, noiembrie, vedem că lucrurile s-au schimbat în bine, într-un mod de-a dreptul spectaculos’, a spus Goşu.
El consideră că acest moment este ‘poate cel mai greu moment de la începutul războiului’.
‘Toată lumea aşteaptă rezultatul alegerilor din 4 noiembrie. Nu ştim în ce lume ne vom trezi în dimineaţa zilei de 5 noiembrie 2024. Depinde foarte mult de alegerile americane continuarea susţinerii pentru Ucraina’, a adăugat Goşu.
Fostul ministru de externe Teodor Baconschi a apreciat, la lansare, că lucrarea profesorului Goşu reprezintă o adevărată ‘cronică a războiului ruso-ucrainean’.
‘Avem în Armand Goşu cel mai bun ghid pentru a naviga în această mare agitată. (…) El va fi fost sau va deveni, ca să zic aşa, cronicarul en titre al acestui conflict. Stătea în nişa sa academic-profesorală, istoria care a izbucnit în prim plan l-a obligat să iasă în arenă şi e oferă o cronică a războiului ruso-ucrainean cu tot cu mutaţiile pe care războiul în secolul XXI’, a spus Baconschi.
Realizatorul de televiziune Cătălin Ştefănescu a elogiat ‘claritatea şi limpezimea’ cu care se exprimă profesorul Armand Goşu, caracterizând volumul ‘un manual pe care îl citeşti nu cu presiunea şcolii, ci cu fascinaţia de a învăţa ceva despre un spaţiu’.
Armand Goşu predă, din 2004, istoria politică a Rusiei şi a URSS, istoria politicii externe şi a diplomaţiei sovietice, evoluţii în fostul spaţiu sovietic şi introducere în istoria serviciilor secrete sovietice.
Are un doctorat în istoria Rusiei, cu o teză despre politica externă a Imperiului Rus (Moscova, 1998).
A avansat până la gradul de cercetător ştiinţific principal II la Institutul de Istorie ‘Nicolae Iorga’ al Academiei Române, unde a lucrat între 1991 şi 2001 şi a fost coordonator de programe la Institutul Român de Istorie Recentă (2002-2004).
Din 2004 este conferenţiar la Universitatea din Bucureşti.
A fost corespondent la Moscova pentru radio BBC, în anii 1995-1998 şi 1999-2000, iar între 2005 şi 2010 a fost redactor-şef adjunct.
În perioada 2013-2014 redactor-şef al Revistei 22, editată de Grupul pentru Dialog Social.
A publicat cărţile: ‘Euro-falia. Turbulenţe şi involuţii în fostul spaţiu sovietic’ (2016), ‘Democraţia sub asediu. România în context regional’ (coordonator împreună cu Alexandru Gussi, 2019), ‘Istoria comunismului din România’, vol. III: Documente. Nicolae Ceauşescu (1972-1975) (coeditor, Polirom, 2016), ‘Rusia, o ecuaţie complicată’ (Polirom, ed. I, 2021, ed. a II-a, 2022), ‘Între Napoleon şi Alexandru I’ (Polirom, 2022), ‘Putin, obsesia imperiului’ (cu ilustraţii de Dan Perjovschi, Polirom, 2022).