Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, apreciază că deşi pe plan extern România se află în cel mai favorabil moment din istoria ei, ţara este mai vulnerabilă din interior, motiv pentru care ar trebui regândit modul de funcţionare al clasei politice, reinventat modelul economic, iar contractul social să fie transformat într-un New Deal românesc.
Aflat la Iaşi pentru a lua parte la dezbaterea ‘Securitate economică şi inovare pe flancul estic al NATO şi UE’, Mircea Geoană a afirmat că până acum România nu a cunoscut un moment mai favorabil, întrucât are securitatea asigurată de cea mai de succes Alianţă din istorie, NATO, dar şi parte a celui mai interesant experiment politic din istorie, Uniunea Europeană.
‘România are astăzi, şi o spun în cunoştinţă de cauză, o valoare strategică multiregională fără precedent. Şi totuşi, ţara se goleşte de tineri, economia creşte dar nu produce dezvoltare, decalajele şi inegalităţile se adâncesc în loc să se reducă, statul român pare tot mai disfuncţional şi nepregătit pentru a face faţă acestei complexităţi în creştere exponenţială. Ce e mai grav, neîncrederea cetăţenilor în instituţii, destinul şi viitorul naţiunii este la cote de mare, mare pericol. Numesc asta, şi voi lansa săptămâna viitoare şi o carte, paradoxul românesc: în care România se află în cel mai bun moment al istoriei în plan extern, ţara este mai vulnerabilă din interior’, a afirmat Geoană.
Secretarul General Adjunct al NATO a avut trei propuneri. Una dintre acestea vizează transformarea rolului şi funcţionalităţii statului român.
‘Un stat transformat, strategic în fixarea marilor direcţii de dezvoltare, competent, agil şi selectiv în execuţia şi implementarea acestor strategii. Formele fără fond trebuie evacuate fără întârziere din cultura politică românească. Modul de funcţionare al politicului românesc trebuie regândit din temelii. Meritocraţia şi competenţa trebuie să înlocuiască în viaţa publică a cetăţii actuala politică de clan şi cumetrie’, a afirmat Mircea Geoană.
În al doilea rând, susţine secretarul general adjunct al NATO, este necesară reinventarea modelului economic şi a contractului social, într-un New Deal românesc, bazat pe trei axe de forţă. Acesta propune şi un plan, Provincia la Putere, pentru stimularea mediului rural şi a urbanului mic şi mijlociu.
‘Asumarea unei politici de coeziune teritorială şi socială accelerată, singura care poate duce România la un adevărat salt de dezvoltare. Nu prin abandonul zonelor mai sărace, ci prin implicarea acestora. Nu prin laissez-faire economic, darwinism social şi clientelism degradant ca până acum, ci prin solidaritate, responsabilitate şi simţ comunitar. Găsind un răspuns credibil la lipsa de oportunităţi economice şi servicii publice în imensa majoritate a teritoriului naţional, nu doar vom stopa, dar vom şi inversa exodul tinerilor. Creând o variantă românească a ceea ce britanicii numesc leveling up, ridicarea întregii Marii Britanii, nu doar a Londrei şi a marilor oraşe. Un plan pe care-l putem numi Provincia la Putere, stimulând dezvoltarea nu doar a oraşelor mari, dar şi a celor mici şi mijlocii şi a mediului rural. Efectele de coeziune socială şi teritorială vor aduce şi dinamism economic şi rate de creştere superioare, creând locuri de muncă, stopând şi inversând tendinţele actuale de emigrare a tinerilor români şi riscurile mari ale importului necontrolat de forţă de muncă – şi de probleme sociale şi politice – pe care le vedem în Vestul Europei, în această perioadă de tumult în Orientul Mijlociu’, a mai spus, în discursul său, secretarul general adjunct al NATO.
O a doua axă propusă de Geoană vizează asumarea inovării ca principal motor de creştere şi dezvoltare a societăţii româneşti. În acest sens, Geoană a afirmat că România poate deveni un campion al democraţiei digitale.
‘Adoptând o stare de spirit şi o cultură a inovării în toate domeniile societăţii – în politică, economie, educaţie, sănătate, cercetare, în mediul civic, academic şi intelectual, în politica externă şi de securitate naţională. România poate şi trebuie să devină o adevărată Innovation Nation, iar Iaşiul poate să preia rolul de lider naţional şi regional în această sferă în care se vor decide învingătorii şi învinşii Marii Transformări. Digitalizarea accelerată şi integrală a statului, economiei şi societăţii reprezintă un şantier naţional de maximă urgenţă. Regândirea profundă a organizării şi finanţării cercetării şi inovării, inclusiv în zona capitalului de risc, având universităţile ca partener privilegiat al Statului şi al sectorului privat. Întreg sistemul de educaţie trebuie regândit în logica formării tinerilor pentru meseriile viitorului. România poate deveni un campion al democraţiei digitale şi al răspunsurilor civice pentru oceanul de probleme sociale cu care se confruntă zonele şi segmentele de public sărace şi vulnerabile, inclusiv şi în special copiii de la ţară şi oraşele mici şi din comunităţile rromă’, a mai spus Mircea Geoană în discursul său.
A treia mare axă propusă vizează transformarea României poate fi făcută nu doar din paradigma unui actor strategic de prim rang pe flancul estic, ci şi într-o poartă de comerţ, transport şi Investiţii a Europei.
‘În alte cuvinte, să ne punem întreaga geografie la treabă. România trebuie să devină, nu doar un actor strategic de prim rang pe flancul estic, ci şi campioana unui nou Coridor Economic şi de Securitate Nord-Sud şi Est-Vest. Profitând şi investind în venirea – pe verticală – a Finlandei şi Suediei în NATO, dar şi – pe orizontală – în integrarea Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei şi a Balcanilor de Vest în familia europeană sau euroatlantică’, a spus Mircea Geoană.
Secretarul general adjunct al NATO a subliniat importanţa reluării discuţiilor despre coridorul IX Transeuropean.
‘După alegerile europene din iunie 2024 şi în logica reconstrucţiei Ucrainei, trebuie reluate energic demersurile de resuscitare a Coridorului Transeuropean numărul IX, abandonat din motive obscure de pe harta marilor axe de transport europene convenite în 1997. Coridorul VII – Dunărea trebuie regândit în noua paradigmă strategică şi comercială dată de războiul din Ucraina. Nu doar dragarea Dunării este imperios necesară, ci şi construirea unui nou pod între România şi Bulgaria, un punct de blocaj pe fostul-viitor Coridor IX legând Grecia, Bulgaria, România, R. Moldova, Ucraina, Polonia şi zona scandinavă. De la Giurgiu la Vicovu de Sus, România ar dispune de cel mai lung parcurs, de 550 de kilometri, oferind şi estului ţării avantajele pe care proximitatea de occident a oferit-o vestului României în aceste decenii’, a mai afirmat secretarul general al NATO în discursul său.
La dezbaterea ‘Securitate economică şi inovare pe flancul estic al NATO şi UE’, eveniment care a avut loc la Palatul Culturii din Iaşi au fost prezenţi reprezentanţi ai mediului academic, ai mediului de afaceri, politicieni şi primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica.
