Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, vineri, că grupul de luptă al NATO care urmează să fie desfăşurat pe teritoriul României este deja în faza iniţială de operaţionalizare de capabilităţi, menţionând că la summitul de la Madrid de săptămâna viitoare vor fi luate deciziile definitive cu privire la postura de apărare şi descurajare pe flancul estic, ce va fi mult mai robustă, mai sustenabilă şi integrată decât în prezent.
‘Primul grup de luptă din cele patru pe care le vom înfiinţa în această parte a Europei, cel din România, este deja în faza iniţială de operaţionalizare de capabilităţi. Şi celelalte 3 din Bulgaria, din Ungaria şi din Slovacia vor face acelaşi lucru în următoarele săptămâni, a afirmat Geoană, după ce a participat la o conferinţă.
Potrivit lui Mircea Geoană, grupul de luptă din România este ‘mai avansat’ şi va avea ‘un statut de funcţionalitate completă în intervalul de timp cel mai scurt cu putinţă’.
‘România va avea probabil primul grup de luptă din cele patru înfiinţate, iar liderii noştri săptămâna viitoare vor discuta, iar la Madrid vor lua deciziile definitive cu privire la postura de apărare şi descurajare pe flancul estic, care va fi mult mai robustă decât astăzi, care va fi mai permanentă decât astăzi şi care va fi mai sustenabilă şi integrată decât ce avem astăzi’, a mai spus Geoană.
Întrebat câţi militari vor ajunge în România, Mircea Geoană a afirmat că lista de participare este deschisă.
‘Pe lângă forţele din ţări NATO, care au venit ca măsuri de vigilenţă sporită – şi aici am văzut 1.000 de soldaţi americani care au venit, primele contingente din forţa rapidă a NATO condusă de Franţa, cu 550 de francezi, 300 de belgieni – grupul de luptă care se stabileşte în România, şi care deja a început să funcţioneze sub comanda Franţei şi cu ajutorul, evident, al României, ca ţară gazdă, va avea un număr de alţi aliaţi, care au anunţat deja intenţia de a participa şi această listă este deschisă’, a explicat secretarul general adjunct al NATO.
Potrivit lui Geoană, autorităţile române vor convinge cât mai mulţi aliaţi să facă parte din acest grup de luptă.
‘Sunt ţări din regiune care vor să facă parte din acest grup de lucru, alţi aliaţi din Europa, esenţa acestor grupuri din zona Baltică este tocmai acest caracter multinaţional. Cu cât mai multe naţiuni, cu atât mai bine. (…) Vă dau exemplul zonei Baltice, unde sunt patru grupuri de luptă. Sunt undeva spre 5.000 militari NATO, dar sunt 20 de naţiuni aliate care contribuie la acele grupuri de luptă, ceea ce face ca de fapt elementul de apărare colectivă şi descurajare colectivă să fie foarte puternic. (…) Anticipez ca această capacitate deplin funcţională să se întâmple în viitorul cel mai apropiat’, a spus oficialul NATO.
