Cele 22 de grupuri locale de pescărie durabilă din România au consumat mare parte din banii alocaţi în exerciţiul financiar 2014-2021, iar Fisheries Local Action Group (FLAG) Delta Dunării, cel mai mare din Europa, poate fi considerat un model pentru celelalte entităţi din ţară şi poate deveni interfaţa necesară dării în folosinţă a Bursei de peşte, a declarat vineri, la Tulcea, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Gheorghe Ştefan.
Oficialul a participat la un eveniment organizat în perioada 15-17 iulie de FLAG Delta Dunării, în timpul căruia s-au prezentat modul de realizare a strategiei de dezvoltare şi perspectivele pentru exerciţiul financiar 2021-2027.
‘FLAG Delta Dunării este un model în România. Este de departe cel mai mare din Uniunea Europeană, cu o diversitate de proiecte direct proporţională cu mărimea geografică şi problematica acoperită. Sunt încântat că a făcut proiecte în interesul pescarilor, al comunităţilor pescăreşti, a promovării consumului de peşte. Şi celelalte 21 de FLAG-uri din România şi-au atins obiectivele şi au consumat în mare măsură banii alocaţi, au solicitat sume suplimentare, dar am consumat toţi banii destinaţi sectorului pescăresc pentru perioada 2014-2021’, a declarat, pentru AGERPRES, secretarul de stat din MADR, Gheorghe Ştefan.
El a mai spus că din Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2021, care a avut un buget total de 235 de milioane de euro, a rămas o sumă necheltuită de circa 15 milioane de euro, provenită în special din banii neplătiţi anul trecut pentru compensaţiile acordate fermelor de acvacultură din siturile Natura 2000. Suma respectivă va fi alocată pe măsura care încurajează investiţiile directe în acvacultură.
‘Probabil că în septembrie vom deschide un nou apel de proiecte pentru a consuma de această sumă de 15 milioane de euro’, a afirmat secretarul de stat din MADR.
În ceea ce priveşte FLAG-urile, acestea au avut circa 25% din alocarea pe POPAM 2017-2021.
‘Au mai rămas circa 3 milioane de euro din proiecte reziliate pe fondul crizei sanitare. Suma va fi redistribuită FLAG-urilor care au proiecte în aşteptare’, a precizat Gheorghe Ştefan.
Referindu-se la Bursa de peşte, proiect finanţat din fonduri europene, început atunci când era preşedintele Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură (ANPA), Gheorghe Ştefan şi-a exprimat dezamăgirea că obiectivul nu funcţionează.
‘Această clădire nu a fost pusă în funcţiune, din cauză că în 2009, după ce am plecat din ANPA, resursa acvatică din Deltă a avut un nou administrator, ANPA şi-a pierdut calitatea de a acredita şi certifica centrele de primele vânzare, dar şi relaţia cu asociaţiile de pescari. E păcat că nu funcţionează, că am plătit 5 milioane de euro să facem o construcţie care stă închisă, din cauză că statul român nu a făcut ordine în această Deltă’, a declarat secretarul de stat din MADR.
El a mai spus că pentru deschiderea bursei este necesar ca FLAG Delta Dunării să funcţioneze ca o interfaţă între pescari şi autorităţi.
‘Bursa o să fie deschisă pescarilor atunci când se vor organiza şi vom reuşi să-i convingem că este funcţională o exploatare sub formă de cooperativă care le permite şi accesarea unor finanţări europene. Cred că FLAG Delta Dunării va deveni o interfaţă între ei şi autorităţi. Cred că anul viitor bursa poate fi funcţională’, a adăugat secretarul de stat Gheorghe Ştefan.
Potrivit sursei, primul pas făcut pentru operaţionalizarea Bursei de peşte este constituit din adoptarea a două proiecte de legi privind pescuitul şi acvacultura, care urmează să fie discutate de parlamentari în sesiunea care se va deschide în toamnă.
Evenimentul organizat de FLAG Delta Dunării cuprinde şi o excursie în rezervaţie, dar şi vizite de lucru la proiecte realizate în municipiul Tulcea.
FLAG-urile sunt entităţi formate din actori public şi privaţi care, în baza unei strategii de dezvoltare a zonei pe care o reprezintă, atrag fonduri europene pentru comunităţile de pescari.
FLAG Delta Dunării are alocat, în acest exerciţiu financiar 9.437.500 euro, cel mai mare buget total estimat la nivelul grupurilor similare din România, după ce în perioada de programare anterioară a avut aproximativ 20 de milioane de euro, cea mai mare sumă alocată vreunui FLAG din Europa, şi a reuşit să absoarbă doar aproximativ 50% din aceasta.
