Şeful Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, chestorul de poliţie Cătălin Giulescu, a declarat, marţi, că minim cinci milioane de cărţi electronice de identitate vor fi suportate din fonduri alocate prin PNRR.
‘Guvernul a adoptat astăzi Ordonanţa pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii referitoare la evidenţa persoanelor şi cartea electronică de identitate. Principalele modificări vizează, pe de-o parte, crearea cadrului normativ pentru suportarea de către stat din fonduri alocate prin PNRR a costului cărţii electronice de identitate pentru minim 5 milioane de cărţi electronice emise. Primele 5 milioane vor fi cu siguranţă suportate din fondurile PNRR alocate în acest sens. Un al doilea element esenţial este crearea mecanismului de interoperabilizare a sistemelor de evidenţă pe care Direcţia de Evidenţa Persoanelor le gestionează, este vorba de actualul sistem informatic naţional pentru evidenţa persoanelor şi sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă care va deveni operaţional în toamna acestui an. Vorbim de interoperabilizare a sistemelor informatice. În ordonanţă se stabileşte că vor fi continuate aceste proceduri de interoperabilizare a sistemelor. Avem în vedere sistemul informatic gestionat de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, plus alte sisteme din care vom prelua informatic anumite informaţii, exonerând astfel cetăţeanul de obligativitatea de a prezenta anumite documente’, a afirmat chestorul de poliţie, într-o conferinţă de presă la Guvern.
El a explicat că este vorba de simplificarea procedurilor şi că va exista opţiunea ca părinţii să poată solicita carte de identitate pentru minori pentru a putea să-şi exercite dreptul la liberă circulaţie în spaţiu UE.
‘De la momentul în care vom iniţia extinderea emiterii cărţii electronice de identitate la nivel naţional, în vara acestui an, cetăţeanul va trebui să se prezinte fizic, nu va mai fi obligat să prezinte certificatele de stare civilă informaţiile relevante fiind preluate din sistemul informatic pentru emiterea actelor de stare civilă. În măsura în care deţine o proprietate pentru care există un cadastru, informaţiile referitoare la adresa urmează să se stabilească domiciliul sau reşedinţa urmează să fie preluate din interoperabilizare din sistemul informatic gestionat de ANCPI. Un alt element esenţial este că vom pune în circulaţie cartea electronică de identitate opţională pentru minori, chiar începând de la naştere, de la 0 la 14 ani părinţii având opţiunea să solicite acest document de călătorie pentru a putea să-şi exercite dreptul la liberă circulaţie în spaţiu UE.
El a precizat că cetăţenii au opţiunea de a alege între cartea electronică de identitate şi cartea de identitate simplă, adică fără suport electronic de stocare, în funcţie de interesele sau credinţa fiecărui cetăţean.
‘Această opţiune există, este reglementată şi va rămâne neafectată în continuare. Totuşi, recomandarea noastră este, pentru a beneficia de serviciile de e-guvernare, pentru a accesa serviciile electronice de la distanţă, să se opteze pentru cartea electronică de identitate’, a spus chestorul de poliţie.
Cătălin Giulescu a arătat că în momentul în care vor fi realizate anumite dezvoltări tehnice, respectiv în maximum 6 luni, anumite proceduri vor fi simplificate, dând ca exemplu faptul că în prezent cererea de emitere a unui document de identitate se completează olograf, iar la momentul în care va fi iniţiată extinderea emiterii cărţii electronice de identitate la nivel naţional cererea va fi generată automat de sistemul informatic, informaţiile fiind aduse din alte sisteme cu care există interoperabilitate.
‘Cetăţeanul va trebui să se prezinte doar pentru preluarea imaginii şi, după caz, a imaginii celor două amprente, vorbim aici de cartea electronică de identitate, întrucât suntem obligaţi să respectăm nişte rigori impuse de legislaţia europeană’, a spus el.
Acesta a precizat că atât cartea electronică de identitate, cât şi cartea de identitate simplă vor fi emise într-un format similar celui al permisului de conducere sau al cardului bancar.
‘Elementele de securitate sunt adecvate erei de securitate în care trăim, astfel încât vor fi eliminate actualele riscuri de securitate’, a adăugat chestorul de poliţie.
El a mai arătat că cetăţeanul care se prezintă cu 30 de zile înainte de împlinirea vârstei de 18 ani va putea să beneficieze de un document de identitate corespunzător, amintind că în prezent sistemul nu permite emiterea unei cărţi de identitate cu o valabilitate de 7 ani dacă o persoană se prezintă cu o zi înainte de a împlini 18 ani.
‘Pe viitor, schimbarea domiciliului sau aplicare reşedinţei va putea fi făcută de acasă din faţa unui dispozitiv electronic. Întrucât informaţiile digitale deja le avem cererea va fi depusă în interfaţă electronică, un funcţionar va evalua acea cerere şi într-un termen foarte scurt o va aproba, astfel încât cetăţeanul va avea posibilitatea să-şi înscrie singur prin intermediul unui cititor pe care va trebui să-l deţină, cititoarele nu sunt foarte complexe, sunt chiar accesibile sau vom avea nişte ghişee mobile unde cetăţeanul se va putea deplasa şi va putea să-şi insereze acele informaţii referitoare la domiciliu sau reşedinţă’, a mai spus chestorul de poliţie.
În cazul celor care au viză de flotant, viza de reşedinţă va fi înscrisă în suportul de stocare. Pentru cărţile de identitate simple se emite un document care constituie dovadă de reşedinţă, reglementări în acest sens urmând a fi adoptate în perioada următoare.
Acesta a indicat că pe cartea de identitate electronică va exista sigla UE.
Cătălin Giulescu a arătat că în judeţul Cluj, unde se desfăşoară un proiect pilot, au fost emise aproximativ 7.100 de cărţi de identitate electronice, până în prezent. Cei care au deja emise cărţi electronice pot beneficia de gratuitate atunci când vor fi emise noile documente. El a precizat că proiectul va fi extins în Capitală, cel mai probabil în vara acestui an, apoi la nivelul municipiilor, probabil în toamnă, iar la finalul toamnei la nivelul marilor municipii reşedinţă de judeţ.
