Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a afirmat, luni, că instituţia asistentului judecătorului poate aduce avantaje ‘considerabile’ în planul reducerii duratei medii de soluţionare a proceselor şi a termenelor de redactare a hotărârilor.
Potrivit unui comunicat al MJ transmis AGERPRES, Alina Gorghiu a făcut declaraţia cu ocazia dezbaterii şi adoptării în Senat a Legii privind statutul asistentului judecătorului.
‘Momentul legislativ de astăzi (luni – n.r) este foarte important pentru că Senatul este camera decizională, urmează promulgarea Legii privind asistentul judecătorului. Este o legislaţie aşteptată de CSM, o lege care îi va ajuta pe judecători în activitatea lor. De aceea, adoptarea ei reprezintă un semnal foarte bun, este o dovadă de parteneriat real între Ministerul Justiţiei, Legislativ şi judecători. Prin dialog, problemele sistemului judiciar sunt înţelese şi identificăm, tot împreună, soluţiile concrete pentru ele’ a precizat Gorghiu, citată în comunicat.
Ministrul Justiţiei consideră că instituţia asistentului judecătorului răspunde unor necesităţi rezultate din activitatea instanţelor şi poate aduce avantaje considerabile în planul creşterii calităţii actului de justiţie, a reducerii duratei medii de soluţionare a proceselor şi a termenelor de redactare a hotărârilor, aspecte semnalate în mod constant drept deficienţe ce tind a persista.
‘Este un concept nou în arhitectura sistemului de justiţie naţional, însă a fost implementat, cu rezultate pozitive incontestabile, în multe dintre ţările europene. Asistentul judecătorului are în principal rolul de a sprijini activitatea judecătorului, de a degreva magistraţii de activităţi accentuat cronofage, cu scopul de a le permite concentrarea pe elementele ce ţin de esenţa înfăptuirii actului de justiţie – administrarea probatoriului, încadrarea situaţiei de fapt rezultate în normele de drept aplicabile şi deliberarea’, spune ministrul Justiţiei.
Alina Gorghiu arată că activitatea asistenţilor va cuprinde, în principal, sprijinirea judecătorului în realizarea procedurilor specifice premergătoare stabilirii primului termen de judecată, documentarea privind legislaţia internă şi internaţională aplicabilă, analiza jurisprudenţei şi doctrinei relevante pentru cauzele supuse judecăţii, elaborarea de sinteze privind situaţia de fapt şi de drept, redactarea de acte procedurale sau proiecte de hotărâri judecătoreşti, toate aceste activităţi urmând a fi coordonate, îndrumate şi supravegheate de judecător, întrucât rolul asistentului este de unul de suport iar nu de substitut al magistratului.
‘În redactarea prezentei propuneri legislative au fost avute în vedere şi recomandările cuprinse în Avizul Consultativ al Judecătorilor Europeni nr. 22 (2019), dar şi faptul că necesitatea evaluării şi valorificării concluziilor şi rezultatelor privind instituţia asistentului judecătorului ca urmare a exerciţiului – pilot derulat în cadrul proiectului ‘Optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar. Componenta de instanţe judecătoreşti’ se regăseşte îi în Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, elaborată de Ministerul Justiţiei’, transmite Gorghiu.
