Preşedintele interimar al Senatului, Alina-Ştefania Gorghiu, a declarat, joi, că ţara noastră trebuie să recupereze într-un timp cât mai scurt decalajul înregistrat faţă de alte ţări pe segmentul digitalizării, o situaţie care este vizibilă mai ales în sectorul public.
Prezentă la Conferinţa internaţională ‘Curtea de Conturi a României – 30 de ani de progres spre digitalizare’, Alina Gorghiu a subliniat că în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) sunt prevăzute aproape 6 miliarde de euro pentru proiecte de digitalizare.
‘Digitalizarea nu a constituit o prioritate reală pentru fostele guvernări, iar lipsa unei cooperări şi a unui dialog între autorităţile publice, cetăţeni şi întreprinderi pe subiectul digitalizării se vede foarte clar în decalajul pe care România îl înregistrează comparativ cu alte state membre UE şi non-UE. Cum la fel de vizibil este şi decalajul de dezvoltare dintre mediul urban şi rural şi diferenţa majoră privind digitalizarea între localităţi ale aceluiaşi judeţ sau între diferite regiuni ale ţării. (…) Cu o întârziere în acţiune de peste trei decenii, pentru România, digitalizarea a devenit brusc după 2020 un obiectiv prioritar şi necesar, care nu mai poate fi amânat. Este o provocare şi o oportunitate, iar investiţiile necesită să fie ţintite în special asupra infrastructurii digitale şi grupurilor vulnerabile’, a afirmat Gorghiu.
Preşedintele Senatului a evidenţiat că ‘o criză economică, sanitară sau de securitate devine un catalizator pentru ca instituţiile publice, europene şi naţionale, să propună schimbări şi reforme ample în modul lor de funcţionare’.
‘Suntem martori la cum izbucnirea pandemiei de COVID-19 şi criza de securitate din Flancul Estic au schimbat întregul modus operandi privind utilizarea tehnologiei informaţiei, a analizei datelor, a securităţii cibernetice, dar şi a creşterii încrederii cetăţenilor în utilizarea noilor tehnologii. Sunt exemple care oferă o imagine onestă asupra modului în care s-au făcut paşi înainte cu reforme în multe domenii de activitate. Din păcate, aceste reacţii nu au venit într-un mod organic, natural şi uniform ca o expresie a unei strategii asumate de toţi decidenţii politici, ci, mai degrabă, ca o reacţie la criză, împrumutând bunele practici stabilite de organisme de specialitate internaţionale. De aceea, adaptarea rapidă şi eficientă la provocările sanitare şi geopolitice de ultim moment trebuie realizată conform unei strategii gândite şi analizate foarte bine, iar un sector important îl reprezintă intensificarea transformării digitale’, a punctat Gorghiu.
Potrivit senatorului PNL, strategiile, acţiunile şi modificările legislative privind digitalizarea trebuie să beneficieze de expertiză de cea mai înaltă calitate.
‘Să avem în vedere că autorităţile române au alocat 5,97 miliarde de euro – adică 20,5% din valoarea totală, pentru proiectele de digitalizare conţinute de Planul naţional de Relansare şi Rezilienţă. Dar pentru a avea succes şi pentru a combate nivelul redus de digitalizare, nicăieri mai dur decât în sectorul public, trebuie să existe solidaritate (…) În calitate de preşedinte interimar al Senatului, voi continua să susţin şi să încurajez armonizarea legislaţiei pentru a consolida valorile Uniunii în spaţiul digital, centrate pe respectarea principiilor etice, protecţia datelor cu caracter personal şi respectarea vieţii private. Misiunea e dificilă: trebuie să recuperăm în cel mai scurt timp decalajul pe segmentul digitalizării. Împreună reuşim!’, a adăugat Gorghiu. AGERPRES / (AS – autor: Livia Popescu, editor: Marius Frăţilă)
