Rusia devine un paria internaţional, iar războiul liderului rus Vladimir Putin va avea implicaţii fundamentale pentru anii şi deceniile care vor urma, a afirmat joi, pentru AGERPRES, preşedintele Centrului de Analiză şi Studii de Securitate, Alexandru Grumaz.
‘Deşi au fost avertizaţi de preşedintele Statelor Unite şi de serviciile de informaţii, puţini au crezut că Rusia va ataca. Demersul Casei Albe nu a făcut decât să evite luarea prin surprindere a unei invazii ruse în Ucraina. Forţele ruse au început o invazie pe scară largă în Ucraina, când Vladimir Putin a anunţat într-un discurs pre-înregistrat începerea unei operaţiuni militare speciale şi a ‘instruit’ ucrainenii, între ghilimele bineînţeles, să depună armele şi a avertizat alte ţări să nu interfereze. Escaladarea prelungită care a cuprins Europa, de la estul Mediteranei până la Marea Baltică, dar centrată pe Ucraina şi condusă în întregime de ameninţările Rusiei a atins, în mod inevitabil, punctul culminant. Războiul lui Putin va avea implicaţii fundamentale pentru anii şi deceniile care vor urma. Rusia devine un paria internaţional’, a declarat analistul militar.
Alexandru Grumaz a arătat că ameninţarea nucleară a devenit o ‘prioritate cheie’ a Uniunii Europene şi NATO şi trebuie luate măsuri de prevenire a unui război nuclear accidental, mai ales după exerciţiul pe care ruşii l-au făcut săptămânile trecute.
‘Din octombrie, Rusia construieşte o forţă militară de-a lungul graniţei cu până la 190.000 de militari. Ceea ce este interesant, în opinia mea, este că această construcţie a fost planificată. De la începutul pandemiei încoace, Putin s-a gândit să invadeze Ucraina. Îţi trebuie şase luni de zile, din punct de vedere militar, să aduni atâtea trupe în jurul unei ţări, la nord, la est şi la sud şi, de asemenea, îţi trebuie planuri operaţionale, care trebuie finalizate înaintea operaţiunilor de mobilitate. De fapt, în ultimele săptămâni, Rusia a desfăşurat componentele finale necesare pentru a desfăşura o operaţiune militară la scară largă împotriva Ucrainei. Şi mă refer aici la forţa de avioane de luptă şi elicoptere de atac, împreună cu unităţi de paraşutişti de elită şi trupe ale forţelor speciale, care servesc, de obicei, drept vârf de lance în orice plan de invazie’, a explicat Grumaz.
El a arătat că trupele desfăşurate în Belarus nu fac altceva decât să creeze posibilitatea unui atac din nord, iar forţele navale din Marea Neagră ameninţă coasta de sud a Ucrainei.
‘Militarii au anticipat că un atac va începe cu o incursiune de tancuri în estul Ucrainei şi chiar aşa s-a întâmplat. Este vorba de tancurile T-90, cele care reprezintă o variantă modernizată a tancului T-72. Sunt tancuri de generaţia a treia şi este cel mai modern tanc aflat în dotarea Forţelor Armate Ruse. De asemenea, în ultima perioadă, s-a adăugat o nouă dimensiune la demonstraţia prelungită a puterii ruse în jurul Ucrainei – exerciţiul masiv care a avut loc sâmbătă al forţelor strategice ruseşti, care a presupus lansări de rachete intercontinentale de pe uscat şi de pe mare, de pe submarine, precum şi misiuni de luptă efectuate de bombardiere cu rază lungă de acţiune. De asemenea, ce este interesant – au fost folosite rachete Iskander, în timp ce avioane MiG-31K, care au decolat din Siria, au demonstrat lansarea rachetelor hipersonice Kinzhal şi Zircon. De asemenea, s-au folosit rachete de croazieră trase de pe navele din Marea Mediterană’, a arătat analistul militar.
Potrivit acestuia, scenariile care duc Rusia mai departe, spre Ţările Baltice şi spre România, nu ar fi ‘realiste’.
‘Noi suntem pregătiţi pentru refugiaţi. Deocamdată, scenariile care duc Rusia mai departe, spre Ţările Baltice şi spre România, nu sunt deocamdată realiste, nu există această premisă a unui conflict, practic nu între România şi Rusia, ci unul între NATO şi Rusia. Cert este că această invadare totală a Ucrainei îi permite Rusiei să ajungă la gurile Dunării, dorinţa de secole a ruşilor’, a spus el.
Analistul a subliniat că ‘România nu este în pericol, dar trebuie să fim vigilenţi’.
‘Trebuie să fim pregătiţi în orice moment. Trebuie să scoatem legislaţie, pentru că noi avem legislaţie veche de pregătire a teritoriului. Noi nu avem forţe teritoriale cum au polonezii, care au în fiecare voievodat o brigadă de voluntari, care acum a intrat în componenţa forţelor militare. Noi avem voluntari, care nu fac altceva decât să meargă în unităţile militare, deci să completeze unităţile militare cu nevoile de militari. Trebuie să ne completăm stocurile de mobilizare, trebuie să pregătim teritoriul pentru apărare. Sunt foarte multe lucruri care trebuie făcute şi care, de-a lungul a 30 de ani, au fost lăsate deoparte din anumite considerente. Nu au fost considerate importante’, a arătat analistul militar.
În opinia preşedintelui Centrului de Analiză şi Studii de Securitate, ‘la ora actuală diplomaţia este într-o fundătură’.
‘Putin a optat să pună capăt dialogului inclusiv cu lideri cu care a discutat’, a comentat Alexandru Grumaz, care consideră că, la ora actuală, ‘trebuie lăsată o cale de dialog cu Kremlinul, la nivelul NATO şi al Uniunii Europene’. ‘Nu poţi să închizi canalul de dialog cu Kremlinul. Ar fi o mare eroare. Poţi să laşi o cale deschisă. Dar asta nu înseamnă că vei negocia. Vei discuta, te vei informa, îţi vei spune părerea, va avea fiecare în faţă o agendă diferită. Pentru că e clar că agenda lui Putin este cea pe care şi-a expus-o’, a mai afirmat Alexandru Grumaz.
Rusia a lansat în zorii zilei de joi o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia.
În contextul situaţiei din Ucraina, mai multe ţări, inclusiv România, au invocat articolul 4 din Tratatul NATO, care prevede consultări imediate între aliaţi şi care se aplică atunci când una dintre ţările alianţei se simte ameninţată.
O reuniune extraordinară a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei a fost convocată pentru joi.
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că noile sancţiuni propuse de UE împotriva Rusiei vor viza sectoare strategice şi vor bloca accesul băncilor ruseşti pe pieţele financiare europene.
La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi s-a întâlnit cu preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului.
‘Rusia este agresorul, nu victima’, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, după şedinţa CSAT.
Premierul Nicolae Ciucă a convocat, la nivelul Guvernului, task-force-ul pentru gestionarea situaţiei generate de agresiunea militară rusă din Ucraina.
Celula de criză interinstituţională pentru sprijinirea şi acordarea de asistenţă consulară cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul ucrainean a fost şi ea convocată. MAE a precizat că, până în prezent, 30 de cetăţeni români au contactat ministerul român pentru informaţii legate de situaţia din Ucraina sau pentru a informa asupra deciziei de a părăsi acest stat.
