Delta Dunării este o destinaţie turistică aparte, în care vizitatorii trebuie să contemple natura, nu să o distrugă, a atras atenţia guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD), Gabriel Marinov, într-un mesaj prilejuit de Ziua mondială a zonelor umede, care se marchează joi.
El a amintit că în Delta Dunării sunt peste 9.000 de specii de plante şi animale care sunt puternic afectate de acţiunile omului.
‘Mulţi nu vor să înţeleagă că Delta Dunării nu e neapărat o destinaţie turistică în sensul strict al cuvântului. Ea trebuie să reprezinte primordial un interes peisagistic şi ştiinţific. Mulţi vin în Deltă ca şi când ar merge în staţiuni precum Mamaia, Sinaia sau orice altă staţiune consacrată la nivel naţional, european sau mondial. Nu! Delta Dunării este cu totul altfel de destinaţie turistică în care omul trebuie să fie foarte puţin intruziv, omul trebuie să fie un contemplator şi nu un distrugător al mediului’, a afirmat guvernatorul RBDD.
Gabriel Marinov a reiterat că Administraţia RBDD nu deţine resursele necesare pentru a face faţă numărului mare de turişti.
‘Şi capacităţile noastre, ale administratorului, sunt extrem de reduse în raport cu numărul mare al turiştilor. De aceea nu putem face faţă tuturor acestora. Nu mai vorbim de tonele de gunoaie pe care le strângem ajutaţi de organizaţiile neguvernamentale sau prin propriile noastre forţe, de sumele mari pe care trebuie să le plătim societăţilor de salubrizare pentru a transporta tonele de gunoi din zonele de interes turistic. Uitaţi-vă ce se întâmplă pe plajele sălbatice de la Corbu, Vadu, unde sunt munţi de gunoaie pe care tot noi le strângem’, a mai spus guvernatorul Rezervaţiei.
În opinia lui, turismul de o zi este unul dintre cele mai dăunătoare pentru habitatele naturale din RBDD, din cauza vitezei foarte mari cu care se deplasează bărcile pentru ca vizitatorii să vadă o suprafaţă cât mai mare, într-un timp cât mai scurt, valurile produse de bărci afectând speciile de pe malurile şi fundul apelor.
Potrivit unui comunicat de presă remis AGERPRES, cu prilejul Zilei Mondiale a Zonelor Umede, în localităţile Sulina, Crişan, Chilia Veche şi Murighiol, elevi şi cadre didactice din şcoli aflate în perimetrul RBDD participă la evenimente organizate de responsabilii Centrelor de vizitare, informare şi educaţie ecologică ale Administraţiei Rezervaţiei.
Celebrarea Zilei mondiale a zonelor umede din acest an stă sub deviza ‘Este timpul pentru refacerea zonelor umede’, tema acestui an având rolul de a evidenţia necesitatea urgentă de a acorda prioritate reconstrucţiei zonelor umede.
‘Zonele umede se pierd de trei ori mai repede decât pădurile, fiind ecosistemul cel mai ameninţat de pe Pământ. Mai mult de 80% din toate zonele umede au dispărut începând cu anii 1700. Din 1970, cel puţin 35% din zonele umede au fost pierdute, iar inversarea acestui trend este critică’, se specifică în comunicatul Administraţiei RBDD.
Conform sursei, Administraţia RBDD implementează proiecte care vizează activităţi de reconstrucţie ecologică necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor hidrologice în habitatele naturale acvatice din rezervaţie şi conservarea biodiversităţii.
RBDD a fost prima şi cea mai mare zonă umedă de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor de apă, inclusă de România pe lista Convenţiei Ramsar, în septembrie 1991. În prezent, în România sunt 20 de situri RAMSAR ce acoperă o suprafaţă de 1.177.749 de hectare.
Ziua mondială a zonelor umede doreşte să aducă în atenţie valoarea zonelor umede pentru omenire şi planetă. Ea marchează şi data adoptării în 1971, în oraşul iranian Ramsar, a Convenţiei asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, un document internaţional care stabileşte reguli de protecţie a ecosistemelor formate din zone umede.
România a aderat la Convenţia Ramsar prin adoptarea Legii nr. 5/1991, recunoscând astfel importanţa zonelor umede ce găzduiesc habitate cu floră şi faună caracteristică având funcţii ecologice fundamentale şi o mare valoare ecologică, economică, naturală, ştiinţifică şi recreativă, dispariţia acestora fiind ireparabilă.
