Aproximativ 250 de hectare de porumb siloz din judeţul Harghitaau fost distruse de urşi în această toamnă, arată evaluările efectuate până în prezent, în urma sesizărilor depuse de producători.
Directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita, Romfeld Zsolt, a declarat, pentru AGERPRES, că în opinia sa suprafeţele afectate sunt mult mai mari, întrucât oamenii nu depun cereri de despăgubire.
‘Referitor la pagube provocate de populaţia de urs, în jur de 250 de hectare au fost semnalate, iar ca şi grad de păgubire până la 40% din producţia de masă verde. Până la această dată au fost evaluate pagubele, sunt între 15 şi 40% distruse culturile. Noi ştim că paguba reală este mult mai mare, numai că oamenii nu au depus sesizările către primării. Zilnic ne întâlnim cu situaţii din acestea, când ni se reproşează că nu-i despăgubit producătorul, dar, în acelaşi timp, producătorul nu a raportat paguba către primărie. Noi susţinem că orice pagubă trebuie constatată, raportată şi după aceea porneşte procedura legală de evaluare’, a declarat Romfeld Zsolt.
Acesta a spus că porumbul siloz este preferat de urşi, care intră şi rămân până la momentul recoltării, producând pagube însemnate.
‘Intră în lan şi stă acolo până se recoltează şi în perioada asta distruge suprafeţe destul de mari care nu se mai pot valorifica ca şi furaj (…) Mănâncă şi tăvălugeşte, iar în mijlocul parcelelor rămân goluri fără vegetaţie’, a explicat şeful Direcţiei Agricole.
Potrivit sursei citate, principalele zone în care au fost raportate pagube mai mari sunt Ciucul de Jos, Ciucul de Sus şi pe valea Mureşului, în depresiunea intramontană Gheorgheni.
Şeful Direcţiei Agricole Harghita a mai arătat că suprafeţele afectate sunt în apropierea zonelor locuite, iar urşii produc pagube chiar şi pe terenurile care sunt împrejmuite cu garduri electrice.
‘Suprafeţele sunt lângă şosea, lângă localităţi, după gardul casei, nu sunt zone împădurite. (…) Au fost şi suprafeţe împrejmuite şi cu gard electric şi tot au intrat. Odată intrat, nu îl mai scoţi de acolo. Sapă sub gard şi intră, stă până are nevoie de apă, apoi sapă afară şi iese. În perioada asta distruge suprafeţe enorme, că nimeni nu are nici curajul să meargă să îl scoată afară de acolo’, a precizat Romfeld Zolt.
Acesta a mai spus că producătorii nu renunţă să mai cultive porumb siloz, întrucât au nevoie pentru hrana vacilor cu lapte, ci, dimpotrivă, preferă să mărească suprafeţele.
‘Producătorii care fac masă verde din cultura de porumb pentru hrănirea efectivelor de vaci de lapte, în general, au nevoie de acest furaj, au animale, trebuie furajate şi suprafaţa, din cauza asta, nu va scădea. Chiar măresc (suprafaţa – n.red.) şi socotesc şi pierderile, pentru că ei au nevoie de furaj şi în general de siloz (…) Calculează mai mult, cultivă mai mult, ca să aibă cât trebuie, deja ştim că 20-30 până la 40 la sută se pierde’, a precizat Romfeld Zsolt.
Şeful Direcţiei Agricole a mai adăugat că despăgubirile acordate nu acoperă paguba reală, întrucât se calculează în funcţie de costurile cu înfiinţarea culturii până la momentul evaluării şi nu raportat la cantitatea de masă verde prognozată.
Potrivit sursei citate, suprafaţa totală cultivată cu porumb siloz este, în Harghita, de peste 2.000 de hectare, ceea ce înseamnă că aproximativ 10% din aceasta e afectată de distrugerile produse de urşi. AGERPRES / (A, AS – autor: Gina Ştefan, editor: Marius Frăţilă)
