Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila, a anunţat, miercuri, că va îndepărta steagurile negre de pe Primăria Miercurea Ciuc şi din centrul municipiului, arborate de fostul primar Raduly Robert Kalman, şi că din vară vor începe demersuri pentru reglementarea atât a stemei cât şi a steagului oraşului.
Două steaguri de doliu sunt arborate de mai mult timp pe sediul Primăriei Miercurea Ciuc, în semn de protest pentru că, prin hotărâre judecătorească, fostul primar a fost obligat să înlăture de pe clădire steagul secuiesc şi cel al municipiului.
De asemenea, din acelaşi motiv, pe un catarg din centrul oraşului a fost arborat un steag de doliu, în locul steagului secuiesc, îndepărtat tot prin sentinţă judecătorească definitivă.
Korodi a declarat în conferinţa de presă că steagurile vor fi înlăturate joi dimineaţă şi a arătat că doliul va fi folosit doar atunci când trebuie cinstită memoria unor oameni importanţi ai comunităţii, care îşi pierd viaţa, făcând referire la decesul consilierului local Kálmán Dénes, care a încetat din viaţă în cursul zilei de duminică.
De asemenea, edilul a anunţat că încep demersurile pentru aprobarea stemei şi a steagului oraşului.
‘De mâine, se vor scoate drapelele negre care la ora actuală sunt arborate. (…) De mâine dimineaţă, steagul negru va fi folosit pentru oamenii de marcă ai comunităţii, ai Primăriei pe care îi pierdem şi care merită tot respectul nostru. Dar, totodată, din vară începem un program adecvat pentru folosirea simbolurilor comunităţii şi ale oraşului. De aceea, din nou, reîncepem reglementarea şi cerem, după aceea, prin Hotărâre de Guvern, reglementarea naţională pentru stema oraşului care, la ora actuală, nu este în niciun proces decizional şi, totodată, după aceea, începem şi reglementarea altor simboluri, cum este steagul oraşului. Folosirea simbolurilor comunităţilor naţionale care trăiesc în oraş şi a simbolurilor oraşului este importantă şi nu trebuie să pierdem nici un moment în a folosi aceste lucruri’, a spus Korodi Attila.
Primarul din Miercurea Ciuc a mai arătat că a venit momentul acţiunii şi în ceea ce priveşte utilizarea limbii maghiare în administraţia locală, urmând ca documente din cadrul instituţiei pe care o conduce să fie redactate şi în limba maghiară, aşa după cum prevede noul Cod Administrativ.
‘Am observat că, din punctul de vedere al utilizării limbii materne în administraţia publică locală, după adoptarea noului Cod Administrativ, multe lucruri lasă de dorit. Foarte multe informaţii publice, cum sunt dispoziţiile primarului, deciziile Consiliului Local, nu sunt emise şi în limba maternă, limba maghiară, chiar dacă există obligaţie legală. Există foarte multe situaţii în care interacţiunea cu petenţi sau cu cei care au întrebări către Primăria Miercurea Ciuc nu se întâmplă în limba maternă, chiar dacă avem documente care ajung la noi în limba maternă, în limba maghiară. Lucrurile acestea trebuie corelate. O dată, printr-un dialog, şi asta s-a început cu direcţiile de specialitate din cadrul Primăriei, printr-o recalibrare a activităţilor noastre, dar şi printr-o alocare corectă a unui buget care să asigure acest serviciu foarte important’, a precizat Korodi.
De asemenea, el a mai spus că există o dezbatere legată de faptul că în unele centre comerciale din oraş nu se foloseşte limba maghiară, atât în ceea ce priveşte inscripţionarea informaţiilor, cât şi în comunicarea publică.
Drept urmare, se vor înfiinţa două grupuri de lucru, unul care vizează centrele comerciale iar celălalt pentru micii comercianţi, care vor începe un dialog atât legat de folosirea limbii maghiare, cât şi a necesităţilor pe care aceştia le au.
Korodi a arătat că în grupurile de lucru a fost cooptată linia economică a Universităţii Sapientia, ‘pentru a putea fi abordate problemele economice într-un mod coerent şi pozitiv, în interesul comunităţii, întărind şi ajutând activitatea acestor companii comerciale’, dar şi Facultatea de limbă română, studenţii din anul doi urmând să ajute centrele comerciale la folosirea terminologiei corecte în limba maghiară.
‘Prin studenţii de anul II, an de an vom putea face acţiune proactivă prin care ajutăm aceste centre comerciale să folosească terminologiile corecte în limba maghiară, să poată să aibă traducere adecvată şi să poată să ajusteze comunicarea lor internă, când este necesar în a comunica cu comunitatea maghiară’, a spus Korodi.
Întrebat dacă în aceste grupuri de lucru se va aborda şi problema inscripţionării informaţiilor în limba română, deficitară la unii comercianţi din oraş, primarul a spus că dacă sunt deficienţe se vor rezolva, ‘pentru că în oraş trăiesc şi români şi maghiari şi toată comunicarea trebuie să se întâmple adecvat în toate limbile’.
De asemenea, Korodi a negat că ieşirea publică de miercuri, pe tema folosirii limbii maghiare, dar şi a utilizării simbolurilor comunităţii are legătură cu faptul că se apropie data de 15 martie, când se marchează Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, arătând că ‘e o ieşire publică care trebuie făcută cât mai devreme’.
