Ia românească trebuie să intre în patrimoniul mondial cultural imaterial – au susţinut cei care au vorbit luni la vernisajul expoziţiei ‘Ia argeşeană şi musceleană’, găzduită în foaierul Senatului, exprimându-şi speranţa ca dosarul ‘Cămăşii cu altiţă’, depus la UNESCO de România şi Republica Moldova, să fie aprobat.
Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, s-a declarat încântat să găzduiască expoziţia dedicată iei, eveniment organizat în contextul Zilei universale a iei (24 iunie).
Consilierul prezidenţial Sergiu Nistor consideră că este doar ‘o problemă de timp’ până când ia românească va fi inclusă în patrimoniul mondial.
‘Aici suntem într-o superbă ‘expunere de motive’, legată de bogăţia de spiritualitate şi frumuseţe a acestei tradiţii. E o problemă de timp până când ia românească va îmbogăţi şi din punct de vedere scriptic patrimoniul mondial. Este evident că ia ne leagă cu trainice legături de cel de-al 28-lea membru al UE, să sperăm, Republica Moldova, după cum ne leagă de întreaga civilizaţie şi cultură mondială. (…) La mulţi ani iei româneşti!’ a spus Sergiu Nistor, prezent la vernisaj.
În opinia Dianei Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii, ‘ia, element esenţial pentru români, păstrează în structura sa povestea strămoşilor noştri şi o moştenire etnofolclorică ce transmite din generaţie în generaţie unicitatea lucrăturilor, a materialelor şi a modelelor folosită’.
Senatorul PSD Robert Cazanciuc i-a invitat pe toţi cei prezenţi să ‘iubească ia şi femeia’ care coase aceste cămăşi unice.
Amfitrion al evenimentului, senatorul liberal Alina Gorghiu, vicepreşedinte al Senatului, a subliniat că ‘ia, simbol al poporului român, reflectă talentul şi creativitatea care au însoţit întotdeauna actul artistic al femeilor ce au lucrat aceste piese’, considerând că Ziua iei este ‘o odă pentru femeia din România’.
‘Avem datoria să promovăm această artă care ne individualizează şi să avem mare grijă de cămăşile populare, autentice, pe care le deţinem. (…) Aşteptăm, cu nerăbdare, răspunsul la solicitarea noastră adresată UNESCO, dosarul ‘Cămăşii cu altiţă’ depus de România şi Republica Moldova. Cred că vom reuşi şi că acest element al artei populare româneşti va ajunge acolo unde îi este locul, în patrimoniul cultural mondial. (…) Ia este fragilă şi supusă capriciilor timpului şi de aceea cel mai frumos lucru pe care îl putem face pentru ea este să conservăm meşteşugul’, a adăugat Gorghiu.
Preşedintele ICR, Liviu Jicman, a menţionat că ‘ia românească este un element de patrimoniu cultural naţional şi universal şi reprezintă una dintre resursele de imagine importante’.
‘Mă bucur să aduc în faţa dumneavoastră perspectiva ICR asupra potenţialului acestui element de patrimoniu. (…) Ia românească are cel puţin trei valenţe extrem de importante şi foarte ofertante ca instrument de promovare internaţională şi de diplomaţie culturală: cel mai cunoscut element al portului românesc, brand de ţară foarte puternic, (…) un tablou al istoriei din spaţiul românesc din timpuri foarte vechi (…) şi un meşteşug încă viu, din fericire în proces de revitalizare’, a afirmat el.
Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Victor Chirilă, a subliniat că depunerea, anul trecut, de către România şi Republică Moldova a dosarului ‘Cămăşii cu altiţă’ la UNESCO este menită să ‘promoveze cultura şi tradiţiile’ celor două ţări. ‘Globalizarea ne oferă noi mijloace de a ne promova tradiţiile’, a spus Chirilă.
Ziua iei a fost marcată şi în şedinţa de luni a plenului Senatului, unde mai mulţi senatori au venit îmbrăcaţi cu cămăşi din portul popular.
