Ia de Vrancea, cu elemente identitare specifice zonei, este vedeta celei de-a doua ediţii a Zilelor Portului Tradiţional Vrâncean, care se desfăşoară sâmbătă şi duminică, la Universitatea din Focşani, dar şi în alte locuri din judeţul Vrancea.
În cadrul expoziţiei vernisate la sediul fostei Prefecturi Putna, au fost expuse zeci de cămăşi de Vrancea cusute în cadrul şezătorilor din întreaga ţară, în timp ce la etaj sunt prezentate publicului alte zeci de ii aflate în patrimoniul Muzeului Vrancei, unele vechi de sute de ani. De asemenea, din expoziţie fac parte şi peste 300 de bete şi brâie din Vrancea.
‘Costumul popular este ca un veşmânt pentru preot. Nu-l îmbrăcăm oriunde, nici oricum. Nu se coase de oricine, nici oricând. Costumul popular este marca identitară a unei comunităţi. Muzeul nu este un depozit închis, numai pentru iniţiaţi, astfel că muzeul se deschide către dumneavoastră. Vrem să vă arătăm ce are muzeul, vrem să vă împrieteniţi cu patrimoniul Vrancei, vrem să vă creştem stima de sine. Să fim mândri că suntem vrânceni. Pentru că avem aceste comori – brîie, bete, cămăşi. Noi, cei din Vrancea, nu realizăm ce comori avem, ce am moştenit, dar aceste doamne au avut bunăvoinţa, sacrificiul personal să vină din toate colţurile României, la Focşani, şi să expună aceste cămăşi de Vrancea, cusute pe banii lor, pe efortul lor, ca să stimulăm vrâncenii să coasă cămăşi de Vrancea’, a declarat, în deschiderea expoziţiei, directorul Muzeului Vrancei, Valentin Muscă.
Cămăşile vrâncene au fost realizate în ultimii ani de femei din toate zonele ţării, medici, profesori, economişti, admiratoarele cămăşii de Vrancea devenind tot mai numeroase de la an la an.
‘Procesul la care participăm în prezent este a treia etapă din istoria noastră recentă de vizualizare a costumului nostru la nivel naţional. O primă etapă, după mine, a fost la 1848, o a doua etapă în perioada interbelică, atunci când şi Basarabia era parte din România Mare şi acum, a treia etapă, începută după anii 90, cu multă amploare în prezent, vine să scoată din adâncul fiinţei culturii noastre tradiţionale nişte resurse identitare foarte puternice, dintr-o necesitate socială majoră. Fiindcă şi alte state din jurul nostru conlucrează la construcţii identitare utilizând costumele lor populare. Privind realităţile culturale de aici din Vrancea, Vrancea întotdeauna a procedat altfel spre deosebire de celelalte părţi ale arealului cultural românesc. Vrancea întotdeauna s-a simţit la ea acasă, liniştită, calmă, precum este muntele din faţa sau spatele ei şi a evaluat mai multă vreme ce se întâmplă în jur şi acum observ, de la întâlnire la întâlnire, cum rândurile celor care cos cămăşi de Vrancea se înmulţesc. Toată admiraţia şi tot respectul nostru pentru ce înseamnă costumul de Vrancea. Aveţi atât de mult potenţial aici, încât, în spatele fiecărui costum de Vrancea vedem sute, poate mii de oameni care şi-au adus contribuţia la realizarea lui. Vremurile noastre au ca semn principal salvarea patrimoniului, continuarea, îmbogăţirea lui. Aceasta este menirea noastră’, a spus Varvara Buzilă, cercetător ştiinţific, coordonator la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Republica Moldova.
Manifestările prilejuite de Zilele Portului Tradiţional Vrâncean vor găzdui ateliere de ţesut bete şi brâie, dar şi un periplu prin Vrancea Arhaică, acolo unde iubitoarele cămăşii de Vrancea vor putea găsi noi surse de inspiraţie pentru creaţiile lor.
Invitaţi ai ediţiei din acest an a Zilelor Portului Tradiţional Vrâncean sunt reprezentanţii Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală al Republicii Moldova, dar şi de la Şezătoare Bucureşti, Şezătoare Galaţi, ‘Poveştile iei’ din Brăila, Şezătoare Basarabia, Şezătoare Cluj, Şezătoare Alba, Şezătoare Avrig şi Bacău, precum şi de la şezătorile din Vrancea.
Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Vrancea, prin intermediul Muzeului Vrancei.
