De Ziua Culturii Naţionale, care marchează în acest an 174 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, ‘omul deplin al culturii române’, Biblioteca Centrală Universitară ‘Mihai Eminescu’ desfăşoară mai multe evenimente sub genericul ‘Eminescu 174’.
Potrivit unui comunicat de presă, în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare va fi organizată expoziţia ‘E umbra umbrei scrisu-mi’. Realizată de Departamentul Colecţii Speciale, expoziţia, care va fi deschisă în perioada 15-31 ianuarie 2024, propune publicului o selecţie din cele mai importante traduceri ale operei eminesciene.
‘Concepută ca o incursiune în timp, expoziţia, al cărei titlu este inspirat din poemul ‘Levantul’ de Mircea Cărtărescu, reuneşte primele transpuneri ale operei eminesciene în alte limbi. Până în 1970, Eminescu era deja tradus în peste 35 de limbi, de peste 200 de traducători, date care nu includ studiile monografice, exegezele critice, disertaţiile sau poeziile omagiale consacrate lui. Opera lui Eminescu este tradusă aproape integral în limbile maghiară, franceză, germană şi rusă. Ca urmare a formaţiei sale culturale germane, primele traduceri ale operei sale poetice au fost în limba germană, realizate chiar de regina Carmen Sylva împreună cu Mite Kremnitz. Traducerea operei eminesciene este o provocare continuă, luând o mare amploare după anii ’50. Aşezându-l pe Eminescu în panteonul marilor inspiraţi ai lumii, Roşa del Conte, pasionată cercetătoare a poetului român, conchidea: ‘Cântecul său nu aparţine numai României, ci umanităţii şi lumii întregi’. Semnalăm în expoziţie şi traduceri ale operei eminesciene în limbile greacă, latină, turcă, idiş (Salomon Segall), ucraineană, armeană, ebraică, sanscrită şi esperanto, Eminescu devenind astfel un mare ambasador al poeziei româneşti pe toate continentele. Un loc aparte în cadrul expoziţiei îl ocupă traducerile poemului ‘Luceafărul’. Opera poetului continuă să fascineze atât traducătorii români, cât şi pe cei străini, ajungând să fie transpusă astăzi în peste 80 de limbi’, transmit, prin intermediul comunicatului de presă, cei de la BCU Iaşi.
Aceeaşi sursă menţionează că invitată la acest eveniment, prof.univ.dr. Marina Mureşanu Ionescu, unul dintre cunoscuţii specialişti şi cercetători români în domeniul creaţiei eminesciene, membră a Uniunii Scriitorilor din România şi laureată, în anul 1990, a Premiului ‘Lucian Blaga’ al Academiei Române, pentru lucrarea de sinteză ‘Eminescu şi intertextul romantic’, va susţine conferinţa ‘Mihai Eminescu şi spaţiul german şi anglo-saxon. Influenţă şi receptare’.
Organizatorii dau asigurări că evenimentul va asigura cadrul unui dialog despre importanţa cunoaşterii valorilor naţionale în spaţiul european prin intermediul traducerilor şi despre necesitatea asigurării accesului publicului la opere fundamentale prin intermediul digitalizării acestora.
De asemenea, Ziua Culturii Naţionale va fi celebrată şi la Institutul de Filologie Română ‘A. Philippide’, Academia Română – Filiala Iaşi, unde se va desfăşura suita de conferinţe: ‘Dicţionarele Academiei şi cultura română’, susţinută de Elena Isabelle Tamba, ‘Enciclopedia scrierilor memorialistice romaneşti: autori, concepte, deschideri’, susţinută de Doris Mironescu, ‘Profilul cultural contemporan al românilor – contribuţia etnologiei’, susţinută de Ioana Otilia Baskerville, ‘Dimensiunea toponimică a culturii naţionale’, susţinută de Vlad Cojocaru, ‘Metode de valorificare şi promovare a patrimoniului etnolingvistic românesc’, susţinută de Florin-Teodor Olariu.
Manifestările vor fi deschise de un concert susţinut de Corala ‘Universitas’ a Universităţii ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iaşi. Dirijor: Alexandru Semeniuc. Coordonatori: Gabriela Enăsescu, lector univ. Dr. pr. Ionuţ-Gabriel Nastasă.
