„Înalta Curte de Casație și Justiție, în spiritul transparenței și pentru a facilita accesul jurnaliștilor la informație, a prezentat în extenso rațiunile și considerentele avute în vedere la soluționarea a două cauze de interes public major: dosarul referitor la fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, și dosarul cunoscut sub denumirea de ‘Ferma Băneasa’”, scrie ÎCCJ, într-un comunicat.
„Cu acest prilej, având în vedere dezbaterile generate în spațiul public de cauzele în care sunt implicate persoane cu notorietate, purtătorul de cuvânt al instanței supreme a reafirmat principiile și valorile care guvernează actul de justiție într-un stat de drept, subliniind că:
1. Nu este suficientă doar formularea unei acuzații penale, ci este necesară probarea acesteia în condițiile unei justiții înfăptuite în condițiile unui stat de drept.
2. Nimeni nu poate să fie condamnat dacă nu sunt probe concludente care să confirme vinovăția. Trimiterea în judecată fără probe suficiente afectează încrederea în justiție, fie încrederea în parchete fie în instanțele judecătorești, mai cu seamă în cazurile care suscită interes mediatic.
3. Este important ca urmărirea penală să fie făcută cu diligență, în condiții de deplină legalitate cu respectarea tuturor normelor procesuale și de maniera a asigura standardele statului de drept.
4. Indiferent de presiunea și emoția publică creată de formularea acuzației, instanțele judecătorești nu pot să acționează decât în limitele legii, ca o garanție a statutului de drept. Tocmai aceste elemente diferențiază sistemele judiciare din societățile democratice consolidate, și anume garanția procesului echitabil.
5. Pentru că în cazul multor cetățeni ce fac obiectul acuzațiilor penale comunicate și promovate public, s-a creat deja percepția publică a vinovăției, iar ulterior situația juridică obiectivă nu a confirmat o soluție de condamnare, ori a infirmat o asemenea soluție, se impune diligență din partea organelor judiciare și ale mass-media pentru a întări garanția prezumției de nevinovăție, menționându-se că adevărul juridic îl stabilește numai instanța de judecată și numai în limita legii.
6. În România se aplică standardele statului de drept, justiția înfăptuindu-se în baza legii și nu ca justiție populară. Judecătorii instanțelor naționale sunt garanții statului de drept privind asigurarea procesului echitabil cu respectarea legii, a deciziilor Curții Constituționale, a jurisprudenței europene și a deciziilor obligatorii în unificarea practicii judiciare”, arată comunicatul ÎCCJ.
Avocata Elena Radu a reacţionat, pe Facebook: „Le-o dete ICCJ procurorilor DNA peste bot de nu se văzură. Cu alte cuvinte, le spuse: băă, nu faceți rechizitorii să acuzați oamenii pe ce visați voi noaptea. Infracțiunile sunt alea din legea penală și sunt săvârșite dacă probați, nu că așa vrea mușchiul vostru. În plus, justiția nu se face la TV. În Constituție scrie că justiția se realizează de ICCJ și celelalte instanțe, prin judecători, nu prin procurorii DNA (cum scriau ăia la Comisia Europeană prin notele de subsol ale MCV -urilor)”.
Şi avocata Ingrid Mocanu a scris: „Fix asta susțin și eu în fața judecătorilor ICCJ, în apărarea clienților mei. Unii judecători aplică aceste principii, alții, din păcate, nu. Ar fi bine să citească toți judecătorii ICCJ comunicatul… sigur nu ar mai fi aruncați prin pușcării oameni nevinovați”.
Sursa: Ecopolitic.ro
