Poliţia Română a salvat, în primele nouă luni ale anului, 1.424 de persoane în urma unor calamităţi naturale, incendii, explozii, accidente grave de circulaţie şi a intervenit la peste 614.000 de solicitări ale cetăţenilor în urma apelurilor la 112, în mai puţin de 10 minute la 75% dintre cazuri, a informat, duminică, purtătorul de cuvânt al IGPR, Georgian Drăgan.
Poliţia Română a mai participat, în primele trei trimestre ale anului, la 141.980 de activităţi în unităţile de învăţământ, 36.033 dintre acestea fiind activităţi educativ-preventive.
Au fost depistaţi aproape 11.000 de minori lipsiţi de supraveghere şi au fost aplanate peste 90.000 de stări conflictuale, jumătate dintre acestea fiind intrafamiliale.
Poliţiştii au efectuat peste 800 de razii de amploare şi au descoperit în flagrant delict 42.226 de infracţiuni în perioada ianuarie – septembrie.
Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, poliţiştii rutieri au aplicat peste 1,5 milioane de sancţiuni contravenţionale, cu 9,2% mai multe. Au fost constatate 29.680 de infracţiuni contra siguranţei circulaţiei, cu 454 mai puţine, cele mai multe fiind conducerea fără permis de conducere (40,7%) şi conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe (44,8%). Au fost reţinute mai puţine permise de conducere 176.740 (-2,3%) şi retrase 65.068 de certificate de înmatriculare/înregistrare (+7,9%), respectiv 10.173 de plăcuţe de înmatriculare (+12,1%).
Numărul accidentelor grave a scăzut de 3.392 la 3.285, iar al persoanelor decedate de la 1.184 la 1.091 şi al răniţilor grav de la 2.662 la 2.586.
Infracţionalitatea însă a crescut cu 2,9% (+11.385) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dar rămâne cu 5% mai mică decât media ultimilor 10 ani (2013 – 2022). Au crescut infracţiunile contra persoanei (+2,1%), lovirile sau alte violenţe (+0,6%), hărţuirea (+9,4%), violarea de domiciliu (+0,4%), înşelăciunea (+18,7%) şi au scăzut cazurile de omor (-4,1%), tentativa de omor (-4,5%), lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte (-53,8%), lipsirea de libertate în mod ilegal (-8%), şantajul (-2%), traficul de minori (-30%), violul (-11,5%), coruperea sexuală a minorilor (-4,9%), hărţuirea sexuală (-58,3%), furtul (-6,1%) şi distrugerea (-9,3%).
‘Înregistrând 43.425 de fapte, violenţa intrafamilială este o formă a criminalităţii cu un puternic impact atât în plan fizic, cât şi emoţional, cu grave consecinţe asupra dezvoltării şi evoluţiei victimelor acestui fel de fapte. Aceasta reprezintă 10,7% din infracţiunile sesizate, faţă de 10,5% în 2022 şi, comparativ cu perioada similară a anului trecut, a fost înregistrată o creştere de 4,9% (+2.029 de fapte)’, a spus Drăgan.
El a amintit că în Bucureşti şi în judeţele Vrancea, Iaşi şi Mureş este implementată prima fază a proiectului de monitorizare electronică a agresorilor.
Referitor la criminalitatea organizată, au fost înregistrate 12.987 de sesizări penale, în creştere cu 33,6%, faţă de anul trecut, fiind desfăşurate cu 53 de acţiuni de amploare mai multe, care s-au concretizat cu 5.654 de persoane cercetate, 1.809 reţinute (+26,7%), 1.398 arestate (+36%) şi 625 de persoane pentru care a fost dispusă măsura controlului judiciar (+13,8%). Poliţiştii au mai organizat 142 de acţiuni care au vizat grupuri infracţionale organizate (-4,1% faţă de anul trecut).
De asemenea, au fost efectuate 4.314 percheziţii domiciliare (+15,2%), au fost emise 954 de ordonanţe de instituire a sechestrului asigurător, în valoare totală de aproximativ 300 de milioane de lei şi au fost indisponibilizate peste 5,5 milioane de ţigarete, aproape o tonă de tutun vrac, 57 de arme de foc, 3.350 kg de substanţe toxice, monedă falsă în valoare de 348.800 de lei, 1.166.720 de euro, 311.000 de dolari SUA şi 21.250 de lire sterline.
Au fost destructurate 110 grupuri organizate faţă de 120 în 2022, formate din 785 de persoane trimise în judecată, faţă de 1.075 în 2022.
În urma acţiunilor derulate de poliţiştii specializaţi în combaterea criminalităţii organizate, sub supravegherea DIICOT, procurorii au emis 1.180 de rechizitorii (+6,5%), prin care au fost trimise în judecată 2.559, faţă de 2.690 în 2022, de persoane fizice şi juridice pentru săvârşirea a 5.131 de infracţiuni, faţă de 5.133 în 2022. Dintre inculpaţi, 1.128 au fost reţinuţi/arestaţi (scădere cu 1,7%).
Acordurile de recunoaştere a vinovăţiei sunt în creştere cu 3,7% faţă de 2022, a mai informat IGPR.
De la sfârşitul lunii iunie, în cadrul Planului Naţional de Acţiune ‘Blocada’, au fost constatate 5.876 de infracţiuni la regimul circulaţiei rutiere, dintre care 1.574 de conducerea sub influenţa drogurilor, 2.279 de conducerea sub influenţa alcoolului şi 2.023 de conducere fără permis. Pentru abaterile constatate, au fost reţinute 38.705 permise de conducere şi au fost retrase 21.237 de certificate de înmatriculare. Au fost testate aproape 500.000 de persoane privind consumul de alcool sau droguri.
Au fost oprite 253 de autovehicule furate şi depistate, 759 de persoane urmărite la nivel naţional sau internaţional.