Poliţiştii de la Economic din cadrul IGPR şi procurorii DIICOT au efectuat, joi, şapte percheziţii la domiciliile a trei persoane fizice şi la sediile a două instituţii, în municipiul Bucureşti şi în judeţul Ilfov, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracţional organizat, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, spălarea banilor şi trafic de influenţă.
‘În cauză, a fost dispusă extinderea urmăririi penale faţă de două persoane, pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi trafic de influenţă’, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) transmis, joi, AGERPRES.
Din actele de urmărire penală efectuate rezultă date şi probe potrivit cărora cele două persoane ar fi aderat la grupul infracţional organizat constituit începând cu luna august 2021, în scopul dobândirii sumei totale de 81.228.151 de lei (16.442.945 euro) aflate în conturile bancare ale unei companii cu sediul într-o jurisdicţie offshore, fără ca organele sale de conducere să cunoască sau să accepte aceste operaţiuni/tranzacţii derulate pe conturi.
Potrivit anchetatorilor, activitatea s-ar fi realizat prin folosirea în faţa funcţionarilor bancari a unor înscrisuri care atestau împrejurări necorespunzătoare adevărului (respectiv calitatea nereală de mandatar şi împuternicit pe conturi) şi fără o justificare economică sau juridică, a mai multor contracte de consultanţă financiară, juridică sau asociere în participaţiune, al căror obiect nu a fost prestat în realitate, convenţii menite să asigure transferurile de sold/viramentele în conturile pretinşilor prestatori de servicii juridice/financiare, precum şi retrageri de numerar.
‘Astfel, în perioada septembrie 2021 – mai 2022, în executarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale unice, cele două persoane ar fi sprijinit material şi ar fi susţinut hotărârea infracţională a liderului grupării de a obţine pentru sine şi pentru alţii, prin mijloace frauduloase, întregul disponibil bancar al companiei, prin schimburi sau depunere de documente la anumite instituţii, acordarea de sfaturi, intermedierea legăturii dintre membrii grupului, promisiuni că vor influenţa favorabil, prin prisma calităţii (nereale) de lucrători în cadrul unui serviciu de informaţii şi conexiunile avute în mediul politic şi bancar, factorii de decizie ai unei unităţi bancare şi ai unei instituţii, precum şi derularea procedurilor bancare privind actualizarea pe bază de risc a informaţiilor despre client, aplicarea măsurilor de cunoaştere a clientelei şi stabilire a beneficiarului real (Ultimate Beneficial Owner – UBO), în conformitate cu Legea nr. 129/2019, avizarea şi procesarea plăţilor în numele companiei offshore şi evaluarea rapoartelor de tranzacţii suspecte (RTS) transmise de diferite unităţi bancare către respectiva instituţie cu privire la operaţiunile derulate de clientul bancar respectiv, prin prisma riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului’, arată sursa citată.
Din cercetări a rezultat că cele două persoane ar fi cunoscut că pentru efectuarea transferurilor de fonduri din conturile bancare ale firmei sunt folosite contracte fictive de consultanţă, prestări servicii, asociere în participaţiune, al căror obiect nu a fost prestat în realitate, înlesnind şi ajutând astfel la inducerea în eroare şi păgubirea unei unităţi bancare cu 55.096.151 lei (11.153.067 euro), diferenţa de 26.131.999 lei (5.289.878 euro), rămasă în soldul conturilor nefiind obţinută ca urmare a intervenţiei organelor judiciare din cadrul DIICOT, care au întrerupt procesarea operaţiunilor bancare solicitate de membrii grupării.
În schimbul ajutorului oferit în realizarea scopului grupului infracţional, există suspiciunea că una dintre persoane ar fi primit aproximativ 2.000.000 de euro, provenind din fondurile bancare ale companiei prejudiciate.
‘Ulterior, în contextul efectuării urmăririi penale în cauză, există date şi probe că după arestarea liderului grupării şi plasarea acestuia în arest la domiciliu, în cursul lunii iulie 2022, aceştia i-ar fi pretins 60.000 de euro, contravaloarea unui ceas, lăsând să se creadă că, în calitate de lucrători ai unor servicii de informaţii (calitate nereală), ar avea influenţă asupra magistraţilor judecători, pentru a-i determina să dispună punerea sa în libertate’, precizează IGPR.
Cele două persoane au fost conduse la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, în vederea audierii.
Acţiunea a beneficiat de sprijinul poliţiştilor din cadrul DCCO şi DICE, din cadrul IGPR, precum şi al luptătorilor Serviciului pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale.
Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcţia Operaţiuni Speciale din Poliţia Română şi Biroul Tehnic şi Criminalistic din cadrul DIICOT.
