Oportunităţile oferite de internship, accesibilitatea la acest tip de muncă, actualizarea şi îmbunătăţirea legislaţiei referitoare la internship au constituit principalele teme ale dezbaterii organizate, joi, de Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi din Senat.
Moderatorul dezbaterii, preşedintele Comisiei, Anca Dragu, a subliniat că internshipul vine în sprjinul tinerilor pentru a le oferi o experienţă, precum şi o remunerare de care este nevoie. ‘Remunerarea internshipului este un subiect care nu trebuie ocolit. Între internship şi voluntariat marea diferenţă este partea de remunerare’, a adăugat senatoarea USR.
Universitatea Bucureşti este permanent deschisă mediului de afaceri şi de business, în condiţiile în care provocările mediului academic sunt mari, a declarat Mirabela Amarandei, Project Manager la Universitatea Bucureşti, care consideră că ar putea fi îmbunătăţit cadrul legislativ în sensul inserţiei tinerilor pe piaţa muncii.
‘N-ar fi rău să deschidem la un moment dat discuţia pe o mai mare flexibilizare. (…) Discutăm de o modernizare a curriculei academice şi de nevoia modernizării curriculei academice, pe de altă parte de un alt tip de pedagogie – pedagogia inovativă – adică o manieră de predare – învăţare mult mai apropiată de specificul tinerelor generaţii care vin cu noi provocări pentru ceea ce înseamnă digitalizare-tehnologizare, şi aşa mai departe. Universitatea Bucureşti este deschisă, ţine permanent dialogul acesta extrem de activ şi foarte prezent, dar nu e capătul de drum, desigur e un pas înainte, pentru că provocările mediului academic sunt foarte mari, ele ţin de nişte restricţii legislative’, a subliniat Mirabela Amarandei.
Academia de Studii Economice Bucureşti este în permanent contact cu mediul de business pentru a oferi studenţilor cât mai multe oportunităţi, a declarat rectorul universităţii, prof. univ. dr. Dorel Mihai Paraschiv.
‘Legea este un pas înainte, dar mai avem eforturi de făcut pentru a ne alinia şi de a crea aceste competenţe de care este atât de mare nevoie în viaţă. Universităţile sunt deschise, creăm târguri de joburi, aducem companiile să se prezinte pentru a aduce la cunoştinţa studenţilor aceste oportunităţi. Ne-am intensificat şi intensificăm aceste eforturi, invităm partenerii frecvent în ASE la dezbateri, ascultăm ceea ce spun companiile, încercăm să anticipăm nevoile pieţei, astfel încât absolvenţii să fie cât mai integraţi în piaţa muncii. Vrem sa vedem ce spune piaţa muncii, ce spun studenţii, astfel încât la nivelul board-ului universităţii noastre să adaptăm programele de învăţământ, să adaptăm cursurile’, a spus prof. Paraschiv.
Programul de internship al Guvernului României, demarat în 2013, este unul de succes, a declarat Manuela Mureşan – Secretariatul General al Guvernului.
‘Avem undeva la 55 de instituţii, ministere şi instituţiile administraţiei publice centrale implicate în acest program. Noi plătim acest program, este un program de 45 de zile pe durata verii, este plătit cu salariul minim brut pe economie şi este într-adevăr un program care are succes. Şi ne-ar plăcea să reuşiţi să-l implementaţi pe cel de la Senat. (…) Eu sunt un produs al unui program de internship’, a arătat Manuela Mureşan.
Bogdan Dumea, secretar de stat la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a atras atenţia asupra facilităţilor fiscale.
‘Pentru a creşte numărul de programe de internship, am putea sa ne uitam la beneficiile fiscale pentru firmele care deschid astfel de programe. Dacă putem găsi noi facilităţi pentru aceste firme, cred că este un pas important pe care îl putem face. MCID poate susţine o astfel de iniţiativă de modificare a legii. Din punctul nostru de vedere, componenta privind modificarea legislativă revine în principal Ministerului Muncii’, a adăugat el.
Ministerul Muncii a avut proiecte mari, cu finanţare europeană, prin care a susţinut derularea programelor de ucenicie şi de stagiu pentru absolvenţii de învăţământ superior, a precizat Corina Scarlat, reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
‘Din 2018 până în prezent au fost înregistrate 5.676 de contracte (de internship – n.r.). În prezent sunt 125 de contracte active. În ceea ce priveşte prima de promovare, pe care ANOFM o poate acorda angajatorilor care încheie un contract de muncă, în termen de 60 de zile de la terminarea contractului de internship, prima se poate solicita de către angajator în termen de 6 luni de la încheierea contractului de muncă. Prima este de 4.586 de lei, primă care se poate indexa anual cu rata inflaţiei, dar aceste solicitări au fost foarte puţine din partea angajatorilor – în număr de 7. (…) Foarte multe contracte de internship au fost în domeniul IT-ul, dezvoltării de soft, şi chiar în HORECA. Tinerii trebuie în primul rând să se adreseze instituţiei noastre pentru a le acorda toate măsurile şi beneficiile prevăzute de legislaţie şi nu sunt puţine măsurile de stimulare a ocupării forţei de muncă’, a subliniat Corina Scarlat.
Preşedintele Comisiei pentru învăţământ din Senat, Monica Anisie, consideră că actualizarea legii internshipului vizează trei mari aspecte: liberalizare, debirocratizare şi incluziune şi afirmă că parlamentarii ar trebui să se concentreze asupra unei legi suple, care sa deservească necesităţile pieţei.
‘Dar trebuie să ne concentrăm şi asupra internshipului care vizează legătura dintre angajator şi tânăra generaţie şi să ne concentrăm şi pe mediul privat. (…) Considerăm că este momentul să actualizăm acest cadru legislativ, astfel încât acesta să corespundă mediului de afaceri. Printr-o actualizare a cadrului legislativ putem crea instrumentele concrete pentru a face aceste programe de internship cu adevărat atractive pentru mediul de afaceri, antreprenori’, a spus senatoarea PNL.
În opinia deputatei Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii, ‘lucrurile s-au acumulat în timp’ şi chiar ‘s-au amestecat’.
‘Dacă este o extensie a componentei teoretice educaţionale, atunci poate că trebuie să ne uităm la un rol mai activ din partea instituţiei de învăţământ. (…) E interesant cum n-a prea funcţionat în zona locală. Atractivitatea e mare în central, mai puţin pentru componenta practică la firul ierbii în administraţia locală. Noi am încercat să stimulăm autorităţile locale să fie mai deschise în această privinţă’, a arătat Violeta Alexandru, care a mai atras atenţia şi asupra unui coordonator instituţional fără de care internshipul nu funcţionează.
Legea internshipului este foarte importantă pentru elevi, dar la fel de importantă este ‘o fişă a postului’, spune Rareş Cotoi, secretar executiv al Consiliului Naţional al Elevilor.
‘Pentru noi, legea internshipului este ceva care ne aduce experienţă în plus. (…) Căutăm oportunităţi extraşcolare, oportunităţi care caută să ne ofere o experienţă în plus şi atunci găsim aceste internshipuri. (…) Legea totuşi are mai mult puncte slabe. De foarte multe ori, elevii care aleg să practice internshipul se lovesc de problema abilităţilor reduse pe care le au. La 15 ani un internship în domeniul informaticii este greu de aplicat. Ajungem să facem sarcini în domeniul privat care nu ne oferă competenţe reale. Pentru noi este foarte importantă această fişă a postului pe care orice salariat o primeşte’, a arătat el.
Principala provocare din punct de vedere al internshipului este problema accesibilităţii, a arătat Alex Alexandrescu, reprezentant al Uniunii Studenţilor din România.
‘Oferta de internship nu este prezentă la nivel unitar pe tot teritoriul ţării. Bucureştiul este principalul motor economic al ţării şi cele mai multe oferte de internship sunt în Bucureşti, însă există 15 centre universitare în România. O altă problemă este cea a remunerării, deoarece există o barieră financiară, cei din mediul rural nu pot beneficia de cazare pe perioada verii şi din remuneraţie trebuie să-şi asigure un trai decent. (…) Există studenţi cu dizabilităţi care sunt discriminaţi datorită pieţei şi mecanismelor acestea de a participa la stagiile de internship’, a explicat Alexandrescu, care consideră că o modificare a legislaţiei poate consta în locuri garantate de internship oferit de instituţiile publice.
George Butunoiu, consilier de recrutare, i-a îndemnat pe tineri să caute ofertele de internship ale companiilor.
‘Ofertele de internship nu sunt treaba angajatorilor. Este treaba voastră să le căutaţi, să trimiteţi CV-uri, să contactaţi toate companiile şi să le propuneţi, să îi convingeţi pe angajatori să deschidă nişte posturi de internship şi să vă accepte acolo. (…) Peste 80% dintre angajările care se fac de tineri absolvenţi se fac pe joburi care nu existau în momentul în care noul angajat a contactat firma respectivă. Sunt joburi create pentru ei, pentru că le-a plăcut de absolventul respectiv şi au creat un job. Să nu vă aşteptaţi să fie create joburi dinainte şi voi să staţi să le căutaţi de pe internet – ‘ăsta îmi place’, ‘ăsta nu-mi place’. Problema e a voastră, nu a companiilor’, a spus Butunoiu.
Forma în care este redactată legea internshipului presupune o relaţie bilaterală, respectiv doar între două părţi, a afirmat Narcis Bucilă, reprezentant al Asociaţiei Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane.
‘Din acest motiv, practic munca temporara este exclusă din aplicarea acestei legi. Propunerile asociaţiilor noastre sunt de amendare a acestei legi în sensul acordării posibilităţii agenţilor de muncă temporară de a recruta şi angaja pe bază de contract de internship intern şi de a-i pune la dispoziţia unor utilizatori. Da, munca temporară ar putea fi o soluţie’, a argumentat acesta.
Denisa Bratu, reprezentant al Camerei Franceze de Comerţ şi Industrie (CCIFER), consideră că una dintre îmbunătăţirile legislative s-ar putea referi la crearea unui cadru mai solid şi mai stabil pentru a facilita inserţia profesională.
‘Menţiunea noastră este zona de facilităţi fiscale. Mediul de afaceri susţine remunerarea chiar 100% din salariul brut pe economie. (…) Interesul trebuie să vina şi din partea tinerilor, nu doar din partea companiilor’, a afirmat Bratu.
