Un număr de 100 de stâlpi de tensiune din Delta Dunării vor fi izolaţi împotriva electrocutării, iar 35 de kilometri de linii electrice vor fi marcate anti-coliziune, după ce s-a constatat că în decurs de un an şi-au pierdut viaţa 780 de păsări din 56 de specii diferite.
Demersurile fac parte din proiectul ‘LIFE Danube Free Sky’, care vizează protejarea păsărilor împotriva electrocutării şi coliziunii cu liniile electrice, de-a lungul Dunării. Proiectul este finanţat prin programul european ‘LIFE – Natură şi biodiversitate’, include 15 parteneri din 7 ţări europene şi se desfăşoară în perioada septembrie 2020 – februarie 2026.
Gabriela Creţu, coordonator al proiectului din partea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, precizează că, iniţial, s-au monitorizat 120 de kilometri de linii electrice (100 de medie tensiune şi 20 de înaltă tensiune) şi au fost identificate porţiunile foarte periculoase. E-Distribuţie Dobrogea, partener în cadrul proiectului, urmează să marcheze anti-coliziune 30 de kilometri de linii electrice de medie tensiune şi 5 kilometri de înaltă tensiune. Totodată, vor fi izolaţi împotriva electrocutării 100 de stâlpi de tensiune.
‘Berzele sunt potenţiale victime, pentru că au anvergura aripilor mare. Ele sunt mai susceptibile a se electrocuta, de când se aşează pe stâlpii de tensiune, pentru că ating conductorii simultan. Alte păsări acvatice cu anvergura aripilor mare – pelicanii, cocorii – sunt mai susceptibili a se lovi de liniile electrice. Monitorizarea iniţială s-a făcut timp de două luni, iar timp de un an s-a făcut monitorizarea de bază a liniilor foarte periculoase şi s-a constatat mortalitatea a 780 de exemplare de păsări din 56 de specii diferite. Acum partenerul nostru, E – Distribuţie Dobrogea, va realiza acţiunea efectivă de montare a divertoarelor, pentru a face mai vizibile liniile acestea, pentru a le proteja împotriva coliziunii’, a precizat Gabriela Creţu.
Proiectul prevede finalizarea acestor demersuri în iunie 2024, după care va urma un an de monitorizare.
‘Proiectul, la nivel european, se adresează unui număr de 12 specii prioritare de păsări. Aici, în Delta Dunării, acţiunile noastre vizează mai mult protecţia pelicanului creţ, speciile de dumbrăveancă, pentru care vom crea condiţii pentru cuibărit, deoarece ele sunt cele care cuibăresc pe stâlpii de tensiune. Am pornit o activitate pentru confecţionarea şi montarea a 100 de cutii de cuibărit. 85 vor fi pe stâlpi şi 15 în copaci, la înălţime, pentru a crea condiţii pentru cuibărit’, a precizat ea.
De asemenea, vor fi montate transmiţătoare pe şase exemplare juvenile de pelican creţ. Aceştia vor fi monitorizaţi timp de doi ani şi jumătate, pentru a identifica şi izola stâlpii poziţionaţi în ariile de hrănire şi de cuibărit.
Sebastian Bugariu, biolog în cadrul Societăţii Ornitologice Române (SOR) şi coordonator pentru România al proiectului ‘Pelican Way of LIFE’, a atras atenţia şi asupra altor pericole care pot să afecteze pelicanii: turismul făcut ‘într-o manieră iresponsabilă’, incendierile sau gripa aviară.
El a menţionat că în fiecare primăvară se realizează recensământul populaţiei cuibăritoare. Coloniile de pelicani sunt survolate cu ajutorul avioanelor ultra-uşoare sau al dronelor, iar pe baza aero-fotografiilor este estimat numărul de perechi, în funcţie de cuiburile ocupate. În cazul pelicanului creţ, populaţia a fost estimată la aproximativ 500 de perechi cuibăritoare. În ce priveşte pelicanul comun, care se întoarce din migraţie în această perioadă, evaluarea nu s-a realizat deocamdată, dar în cazul acestuia efectivele ajung la mii de perechi cuibăritoare.
‘Suntem încă în proces de a evalua populaţia, încă nu avem o situaţie pentru sezonul în curs – e încă în desfăşurare. Ce am constatat, aşa, ca o primă concluzie, este că, deşi anul trecut populaţia a fost afectată de gripa aviară şi în mai multe colonii s-au înregistrat mortalităţi, anul acesta numărul de perechi (de pelican creţ, n.r.) este totuşi destul de ridicat’, a spus el.
Totodată, Sebastian Bugariu a atras atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă turismul făcut ‘într-o manieră iresponsabilă’, a incursiunilor prin Deltă în care bărcile intră în stolurile de pelicani, în zonele de hrănire. ‘Trebuie evitat cu orice preţ deranjul păsărilor sau al oricăror alte animale’, a subliniat el.
Turiştii trebuie să respecte norme de etică şi să nu se apropie în mod excesiv, mai ales dacă observă păsări care cuibăresc. Deranjul poate duce chiar la pierderea puilor sau a ouălor.
‘Deranjul în zonele de hrănire, în cazul pelicanilor comuni, mai ales, e destul de pronunţat în Delta Dunării, pentru că, de foarte multe ori, turismul se face într-o manieră iresponsabilă, în momentul în care se intră cu bărcile în stolurile de pelicani, pentru ca ei să se ridice sau pentru ca turiştii să se apropie foarte rapid. Şi, evident, ei sunt deranjaţi şi nu pot să se hrănească. Sunt speriaţi, în diferite zone, iar acest lucru este total contraindicat. Dacă vorbim de Delta Dunării, turismul de natură se face în primul rând cu instrumente optice, pentru că ele permit observaţii mult mai detaliate. Asta înseamnă echipament minimal – un binoclu. Există binocluri la preţuri destul de accesibile. (…) În acelaşi timp, dacă există turişti care merg cu ghizi şi văd că aceştia nu respectă normele de etică şi deranjează păsările, în încercarea de a le observa cât mai de aproape, ar trebui să le atragă atenţia cu privire la acest lucru’, a precizat reprezentantul SOR.
Incendierea suprafeţelor de stuf din Delta Dunării, mai ales în perioada de cuibărit, reprezintă o altă ameninţare la adresa populaţiei de pelicani.
‘O altă ameninţare destul de importantă e cea legată de episoadele de gripă aviară, care se pare că s-au manifestat în foarte multe zone, în decursul anului trecut, iar în cazul pelicanului creţ au avut un impact foarte mare. În Grecia, de exemplu, aproape 40% din populaţie a fost pierdută anul trecut. Şi la noi au murit. Conform datelor de monitorizare, undeva la 180 de exemplare au fost găsite – între 10-20% din efective’, a spus acesta.
Totodată, administratorii de amenajări piscicole încearcă să sperie păsările, pentru a-şi proteja efectivele de peşti.
‘E o problemă de mentalitate. Peste tot se poate auzi că pelicanii reprezintă o problemă. În anumite zone, deşi sunt heleşteie, sunt amenajări piscicole în bazine naturale sau semi-naturale; administratorii de amenajări piscicole încearcă să sperie în permanenţă păsările de pe lac. Asta se poate întâmpla şi în cazul pelicanului creţ. E în regulă dacă piscicultorii îşi protejează efectivele de peşti din amenajări, atâta timp cât nu recurg la acţiuni ilegale’, a afirmat Sebastian Bugariu.
