Vizitatorii celor două mari muzee din municipiul Sibiu, Muzeul ASTRA şi Muzeul Brukenthal, au ocazia ca, atunci când aleg să îşi petreacă timpul liber în aceste locuri, să hrănească cu ”mâncare sănătoasă” păsările sălbatice.
Mierle, vrăbiuţe, măcăleandri, piţigoi, gaiţe, florinte, sticlete, cinteze, ciocănitori, ciori de semănătură, dar şi alte păsări sălbatice sunt ajutate în fiecare iarnă să supravieţuiască în rezervaţia Pădurea Dumbrava Sibiului, unde se află cel mai mare muzeu în aer liber din România, existând şi câteva hrănitori pentru aceste înaripate.
Sub forma unor căsuţe în care se pun seminţele cu grijă alese, hrănitoarele pentru păsări reprezintă un motiv de dispută pentru specialişti: unii cred că păsările ar trebui hrănite iarna, alţii că ar trebui lăsate să se descurce singure.
‘Cu referire la hrănitorile care sunt amplasate în Muzeul ASTRA din Sibiu, pot să spun mai multe lucruri, şi anume: în cadrul iubitorilor de natură, ornitologilor, pasionaţilor de păsări, avem o dezbatere care cred că este cea mai bună dezbatere sau cea mai aprigă dezbatere între a avea hrănitori peste iarnă sau a nu avea hrănitori peste iarnă. Ce înseamnă acest lucru? Mulţi dintre ei spun că păsările ar trebui hrănite să nu cumva să moară de frig sau lipsa hranei. Ceilalţi spun că ar fi o selecţie naturală. Un lucru este clar: o hrănitoare, oricare ar fi ea, ajută aceste păsări, aceste specii să treacă mai uşor peste iarnă’, a declarat pentru AGERPRES ornitologul Tiberiu Tioc, profesor de biologie şi ghid internaţional pentru Delta Dunării.
Potrivit profesorului de biologie de la Colegiul Naţional ‘Brukenthal’ din Sibiu, Tiberiu Tioc, ‘putem să transformăm această hrănitoare de fapt într-un lucru senzaţional de apropiere de natură, pentru că tinerii din ziua de astăzi, în special adolescenţii, nu mai sunt pasionaţi sau nu au contact atât de mult cu natura, iar atunci când noi avem o hrănitoare, avem posibilitatea de a vedea multe specii de păsări în apropierea noastră. Având hrană, ele revin’.
Totuşi ‘speciile care sunt pe cale de dispariţie nu ajung la aceste hrănitoare’, crede ornitologul Tiberiu Tioc. ‘Părerea mea că aceste hrănitoare de fapt sunt un mod perfect de a cunoaşte mai aproape speciile care sunt în comunitate, în apropiere de noi, de a învăţa să le deosebim unele de altele’, a precizat el.
Păsările sălbatice sunt ajutate să se hrănească în muzeele sibiene, începând din luna noiembrie, până la începutul lunii martie, pentru că aceasta este perioada când este foarte frig, zăpadă şi ele singure nu îşi pot procura mâncarea.
Este foarte important să hrănim păsările cu mâncare sănătoasă pentru ele, atrag atenţia specialiştii.
‘Sunt păsări care consumă tot felul de seminţe, dar sunt păsări care au nevoie de hrană moale, cum ar fi de exemplu mierla sau măcăleandru, unde le putem pune nişte stafide, le putem pune câteva fructe, care sunt moi. Celelalte mănâncă cu precădere, cum este piţigoiul, seminţe de floarea soarelui, dar şi altfel de seminţe. Este important să cumpărăm hrană care nu este tratată cu pesticide, cu insecticide, nu provine din plante modificate genetic, pentru că noi ne bucurăm că putem hrăni acele specii, dar de fapt le putem omorî, pentru că le dăm insecticide, pesticide, cu ce au fost stropite acele plante şi ele mor. Dacă cumpărăm din comerţ hrană pentru păsări să fim atenţi să nu fie lungită cu mult grâu’, avertizează Tiberiu Tioc.
Fiecare poate să facă hrănitori pentru păsări, chiar din materiale reciclabile, cum sunt sticlele de plastic. Acestea pot fi amplasate şi în propriile grădini, iarna, în locuri unde nu pot ajunge pisicile. Hrănitoarea trebuie să fie protejată de vânt, ploaie şi ninsoare, în aşa fel încât seminţele din interior să nu stea ude. De asemenea, seminţele trebuie aşezate în interiorul dispozitivului, în aşa fel încât să poată fi ciugulite, fără ca păsările să le calce. Aceste sfaturi oferite de Tiberiu Tioc ajută la prevenirea îmbolnăvirii înaripatelor care vin să se hrănească în aceste locuri.
‘Păsările sunt obişnuite cu hrana pe care o găsesc în zona noastră. Hrana nu este indicat să o dăm după începutul lunii martie, pentru că încep să apară puii şi puii se pot îneca cu sâmburii de floarea soarelui, cu bucăţi de miez de nucă şi în primul rând ele nu au nevoie de hrană cu un conţinut atât de mare de grăsimi. Păsările sunt hrănite în prima fază cu multe proteine, ce înseamnă insecte, larve, mâncare umedă, mâncare moale, altfel se îneacă. Din cauza aceasta, orice înseamnă seminţe, pentru pui este complet greşit, în loc să ajutăm păsările, putem să le omorâm’, a atenţionat Tiberiu Tioc.
Pâinea poate fi cel mai mare duşman al păsărilor, deşi mulţi oameni au tendinţa să le hrănească cu acest aliment.
‘Pâinea nu este un aliment indicat pentru păsări şi pentru niciun animal. Când ajunge în stomac, se dilată foarte mult şi începe să şi putrezească mai repede. Pâinea nu este în niciun caz indicată pentru hrănirea păsărilor, nici ciocolata, nici pufuleţii sau ce credem noi că ar fi interesant pentru ele. Încercăm să le hrănim doar cu ceea ce găsesc ele în natură’, este recomandarea lui Tiberiu Tioc.
Dacă în Muzeul ASTRA din Pădurea Dumbrava fiecare vizitator interesat să hrănească păsările primeşte gratuit, la intrare, câte o pungă de hârtie, cu seminţe, în interiorul Muzeului de Istorie Naturală şi în curtea Palatului Brukenthal din centrul municipiului Sibiu există hrănitoare pentru zburătoare, dar aici vizitatorii trebuie să aducă ei seminţele de acasă. Şi la muzeele din centrul Sibiului sau în Piaţa Mare, unde sunt foarte mulţi porumbei, tendinţa este să se hrănească păsările cu pâine.
‘Cea mai mare greşeală pe care am şi văzut-o în oraş, cei mai mulţi, de exemplu, dau la porumbei pâine – este cea mai mare greşeală. Din păcate, numai omul face asemenea greşeli în modul de hrănire. Păsările, mai ales păsările sălbatice, nu au tubul digestiv adaptat pentru digestia pâinii, mai ales dacă este pâine albă din făină albă, cu o groază de aditivi şi E-uri. Există riscul ca această pâine în tubul lor digestiv să le formeze cocoloaşe şi cu timpul să le creeze mari probleme de digestie. În plus, pâinea nu este nutritivă, nu are vitamine, nu are minerale, are doar calorii. Aşa că există riscul ca pe perioadă scurtă să dăm această pâine păsărilor, ele au senzaţia de saţietate, dar sunt malnutrite şi adesea poate o să vedeţi prin oraş, în general în zone cu luciu de apă, păsări cu aşa numita boală ‘aripa de înger’, adică penele nu mai sunt pe lângă corp, deoarece malnutriţia aceasta dată de pâine dezvoltă incomplet articulaţiile şi oasele păsărilor’, a explicat specialistul în botanică, Ghizela Vonica, şef secţie Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu.
Cele mai multe păsări sălbatice pot fi observate la marginea municipiului Sibiu, în Muzeul ASTRA. Aici există patru hrănitori şi o hartă a muzeului, pentru a ajunge la ele.
‘Muzeul ASTRA propune vizitatorilor o acţiune specială de observare a păsărilor sălbatice din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, precum şi hrănirea lor pe timp de iarnă. (…) Până la sfârşitul lunii februarie 2023, pasionaţii de activităţi în natură sunt aşteptaţi la intrarea principală pentru a primi pungi cu seminţe şi o hartă cu locul de amplasare a hrănitorilor în muzeu – 4 la număr. După ce vor hrăni păsările, copiii vor fi recompensaţi cu o surpriză la poarta principală”, a precizat purtătorul de cuvânt al Muzeului ASTRA, Cosmin Călinescu.
Potrivit reprezentantului Muzeului ASTRA, vizitatorii care doresc să observe şi să hrănească păsările din muzeu o pot face de luni până duminică, între orele 09,00 şi 16,00, în cadrul proiectului ”Eu ciripesc în muzeu şi iarna”.
Acţiunea de observare şi hrănire a păsărilor pe timp de iarnă a fost iniţiată în anul 2018, în colaborare cu Societatea Ornitologică din România.
