Majoritatea judeţelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori, respectiv 39 din 42 de judeţe, inclusiv municipiul Bucureşti, în ultimii zece ani, între cele două recensăminte, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), date marţi publicităţii.
INS menţionează că rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor runda 2021 (RPL2021) arată o populaţie rezidentă a României de 19,053 milioane de persoane (19.053.815 persoane), în scădere cu 1,1 milioane locuitori faţă de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populaţiei rezidente este de sex feminin (9,808 milioane, reprezentând 51,5%) şi trăieşte în mediul urban (9,941 milioane, reprezentând 52,2%).
Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populaţiei rezidente crescând la 42,4 ani (faţă de 40,8 ani la RPL2011). La RPL2021, vârsta medie a populaţiei de sex feminin este de 44,1 ani comparativ cu 40,6 ani pentru bărbaţi. Regiunea cu populaţia cea mai tânără este regiunea Nord-Est, unde vârsta medie este 40,8 ani, iar la polul opus se regăseşte regiunea Sud-Vest Oltenia, cu o vârstă medie de 43,7 ani.
În judeţul Ilfov trăieşte populaţie tânără, cu cea mai mică vârstă medie din ţară, de 38,6 ani. Sub 40 ani au şi populaţiile judeţelor Iaşi (39,2 ani) şi Suceava (39,9 ani). Judeţul Teleorman are cea mai vârstnică populaţie, cu o vârstă medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au şi populaţiile din judeţele Hunedoara (45,5 ani) şi Brăila (45,3 ani).
Potrivit INS, judeţul Ilfov se distinge cu o situaţie particulară, cu o creştere cu 153.900 locuitori, în mare parte migraţi dinspre municipiul Bucureşti. Doar alte două judeţe – Bistriţa-Năsăud şi Suceava – au câştigat, 9,8 mii, respectiv 7,7 mii de locuitori. În valori relative, cele mai mari reduceri de populaţie le-au înregistrat judeţele Caraş-Severin (-16,6%, respectiv cu 49.000 persoane mai puţin) şi Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56.600 persoane mai puţin).
Referitor la municipii, oraşe şi comune, localităţile care au câştigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, respectiv fiecare câte circa 30.000 persoane, sunt: oraşul Popeşti Leordeni, din judeţul Ilfov, care a ajuns la o populaţie de 53.431 persoane (cu 31.536 persoane mai mult decât în 2011), comuna Floreşti din judeţul Cluj, cu o populaţie rezidentă de 52.735 persoane (cu 29.922 persoane mai mult decât în 2011) şi comuna Chiajna din judeţul Ilfov, cu o populaţie rezidentă de 43.584 persoane (cu 29.325 persoane mai mult decât în 2011).
Ierarhia se modifică dacă ne referim la creşteri în valori relative. Astfel, comuna Chiajna din judeţul Ilfov şi comuna Valea Lupului din judeţul Iaşi şi-au triplat dimensiunea (305,7% faţă de 2011, ajungând la o populaţie de 43.584 de locuitori, respectiv 291,2%, adică o populaţie de 14.510 locuitori), iar comunele Dumbrăviţa şi Giroc din judeţul Timiş s-au mărit în zece ani cu 266,1% şi, respectiv 265,5 %, având la RPL2021 o populaţie de 20.014 locuitori şi, respectiv, 22.270 de locuitori.
Localităţile cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comunele Ciudanoviţa din judeţul Caraş-Severin (444 locuitori, -32,4% faţă de populaţia din 2011) şi Valea Salciei şi Mărgăriteşti, ambele din judeţul Buzău (529 locuitori – 31,8% şi 478 locuitori – 31,4% faţă de populaţia din 2011).
Comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din judeţul Hunedoara cu numai 88 de locuitori (în scădere faţă de RPL2011 când s-au recenzat 127 de locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică a fost comuna Brebu Nou din Caraş-Severin cu 119 locuitori care, la recensământul din 2021, a înregistrat o creştere, ajungând la 166 de locuitori.
Cea mai mare comună din România este comuna Floreşti din judeţul Cluj, care şi-a menţinut această poziţie fruntaşă la ambele recensăminte. Dar, în decurs de un deceniu, populaţia rezidentă a comunei Floreşti a crescut de 2,3 ori.
Oraşul Băile Tuşnad şi-a menţinut poziţia de cel mai mic oraş din România (1.372 locuitori faţă de 1.641 locuitori în 2011). Cel mai mare oraş la RPL2021 este Popeşti Leordeni. Şi acum zece ani, dar şi în 2021, cel mai mic municipiu este Orşova, din judeţul Mehedinţi, cu o populaţie de numai 8.506 de persoane, în scădere cu 1.935 de persoane faţă de RPL2011.
Exceptând Capitala, cel mai mare municipiu din România este Cluj-Napoca din judeţul Cluj, care şi-a păstrat această poziţie în ultimii zece ani, deşi şi-a redus populaţia cu 37.978 de persoane, coborând la o populaţie de 286.598 locuitori. Dar această reducere trebuie privită dintr-o perspectivă mai amplă, luând în considerare şi localităţile limitrofe, învecinate, unde populaţia urbană a optat să se mute la casă. Astfel, dacă municipiul Cluj-Napoca, singur, fără vecinătăţi, a scăzut la 88,3% din populaţia de acum zece ani, măsurat împreună cu localităţile învecinate, a avut o creştere uşoară (101,8%).
„Datorită tendinţei de migraţie a locuitorilor din urbanul aglomerat spre comunele învecinate, analiza evoluţiei populaţiei rezidente pentru municipiile şi oraşele mari este adecvat să se realizeze luând în considerare şi populaţia din localităţile limitrofe, similar exemplului dat mai sus pentru municipiul Cluj-Napoca”, subliniază INS.
Conform INS, la RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei rezidente.
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 16,568 milioane de persoane (din totalul celor 19,053 milioane de persoane care formează populaţia rezidentă a României). S-au declarat români 14,801 milioane de persoane (89,3%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1,002 milioane de persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (45.800 persoane), germani (22.900 persoane) şi turci (20.900 persoane).
În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Bucureşti (98,0%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,4% la Neamţ şi 54,4,% la Mureş), iar în 31 dintre acestea ponderea românilor depăşeşte 90%.
Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (85,7%) şi Covasna (71,8%); de asemenea, ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (35,6%), Satu Mare (31,4%), Bihor (22,3%) şi Sălaj (20,8%).
Persoanele de etnie romă sunt repartizate relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 0,8% în şi 9,7% în judeţul Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia rezidentă care şi-au declarat etnia şi în judeţele Sălaj (8,6%), Bihor (7,3%), Ialomiţa (7,2%), Călăraşi (6,9%) şi Mehedinţi (6,2%).
Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (25.700 persoane), Suceava (7.900 persoane) şi Timiş (4.100 persoane), reprezentând 82,3% din numărul total al persoanelor aparţinând acestei etnii, pe ansamblul ţării.
Peste 70% dintre persoanele de etnie germană (71,3%) se regăsesc în judeţele Timiş (4.700 persoane), Satu Mare (3.700 persoane), Sibiu (2.700 persoane), Arad (2.000 persoane), Braşov (1.900 persoane) şi Caraş-Severin (1.400 persoane). Aproape 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (16.100 persoane) şi Tulcea (1.000 persoane) şi în municipiul Bucureşti (1.300 persoane).
Potrivit liberei declaraţii a celor 16.551 milioane persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populaţiei rezidente pentru care această informaţie a fost disponibilă.
În Capital şi în 32 dintre judeţele ţării, limba română a reprezentat limba maternă pentru peste 90% dintre locuitori (cu o pondere variind între 99,7% în judeţul Vâlcea şi 91,8 % în judeţul Timiş, iar în alte şapte judeţe ponderea a fost majoritară, dar sub 90%, cu variaţii de la 58,4% în judeţul Mureş până la 89,5% în judeţul Arad.
Limba maghiară reprezintă limba maternă pentru 87,2% dintre locuitorii judeţului Harghita şi pentru 73,2% dintre cei ai judeţului Covasna. Peste o treime dintre locuitorii din judeţele Mureş şi Satu Mare au declarat limba maghiară ca limbă maternă (37,2%, respectiv 36,9%).
Limba romani a fost declarată limbă maternă de 4,8% dintre locuitorii judeţului Ialomiţa, 4,2% dintre locuitorii din Sălaj şi de 4,1% dintre locuitorii din Mureş. S-au înregistrat ponderi de peste 3,0% în judeţele Bihor (3,8%) şi Mehedinţi (3,1%).
Structura confesională a fost declarată de 16,397 milioane de persoane din totalul populaţiei rezidente şi arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,0% de religie reformată.
În profil teritorial, distribuţia populaţiei rezidente după religie arată că ponderea celor de religie ortodoxă depăşeşte 90,0% în Municipiul Bucureşti şi 22 dinte judeţele ţării, variind de la 90,6% în judeţul Sibiu, până la 99,2% în judeţul Olt, În alte 18 judeţe, religia ortodoxă este majoritară (de la 89,9% în judeţul Constanţa la 51,5% în judeţul Satu Mare).
Populaţia de religie romano-catolică este majoritară în judeţul Harghita (66,2%) şi reprezintă peste o treime în judeţul Covasna (34,7%). Ponderi de peste 10% s-au înregistrat şi în judeţele Neamţ (11,1%), Satu Mare(16,9%) şi Bacău (17,3%).
În judeţul Covasna se concentrează aproape o treime (32,8%), iar în judeţul Mureş aproape un sfert (24,9%) dintre persoanele care au declarat că sunt de religie reformată. În încă alte patru judeţe, peste 10% din populaţia rezidentă locală a făcut această declaraţie: judeţul Sălaj – 17,8%, judeţul Satu Mare – 17,2%, judeţul Bihor – 16,0% şi judeţul Harghita – 12,1%.
Aproape jumătate din populaţia rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriţi 4,495 milioane de bărbaţi şi 4,629 milioane de femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populaţiei rezidente.
În municipiul Bucureşti se regăseşte cea mai mică pondere a persoanelor căsătorite (44,4%). În zece dintre judeţele ţării, mai mult de jumătate dintre locuitori au starea civilă de „căsătorit/ă”, cu ponderi variind între 52,2% în judeţul Olt şi 50,0% în judeţul Sălaj. Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de necăsătorit/ă se regăseşte în judeţul Covasna (43,7%), iar cea mai mică în judeţul Hunedoara (35,9%).
În municipiul Bucureşti se regăseşte cea mai mare pondere a persoanelor divorţate (15,4%), iar o zecime dintre locuitorii judeţelor Cluj şi Timiş sunt divorţaţi (10,0%, respectiv 10,4%).
Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de văduv/ă se regăseşte în judeţul Teleorman (7,3%), iar cea mai mică în judeţul Ilfov (2,9%).
Din totalul populaţiei rezidente, 43,5% au nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal, profesional, învăţământ complementar sau de ucenici), 40,5% nivel scăzut (preşcolar, primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) şi 16,0% nivel superior.Mai mult de o treime dintre locuitorii municipiului Bucureşti (35,2%) şi circa un sfert dintre cei din judeţele Ilfov (25,2%) şi Cluj (24,6%) au studii superioare. La popul opus se plasează judeţele Vaslui, Călăraşi şi Botoşani unde ponderea populaţiei cu studii superioare este mai mică de 8% (7,2%, 7,4% şi, respectiv, 7,9%).
În municipiul Bucureşti se regăseşte cea mai mică pondere a populaţiei cu nivel scăzut de educaţie (28,4%), iar la cealaltă extremă se regăsesc judeţele Giurgiu şi Vaslui cu mai mult de jumătate dintre locuitori cu nivel scăzut de educaţie: 51,6%, respectiv 50,3%.
Populaţia activă este de 8,185 milioane de persoane, fiind compusă din 7,689 milioane de persoane ocupate şi din 495.800 şomeri.
Populaţia inactivă cuprinde 10,868 milioane de persoane din care pensionarii şi beneficiarii de ajutor social reprezintă două cincimi (39,5%), iar elevii şi studenţii aproape o treime (32,0%).
Cel mai mare grad de ocupare îl are populaţia din judeţul Ilfov şi din municipiul Bucureşti unde lucrează mai mult de jumătate dintre locuitori: 52,2%, respectiv 50,8%. Cel mai mic grad de ocupare unde mai puţin de o treime dintre locuitori lucrează, se regăseşte în judeţele Vrancea (31,6%) şi Mehedinţi (32,9%).
Cea mai mică pondere a populaţiei şomere revine municipiului Bucureşti (1,1%), iar alte trei judeţe înregistrează valoarea scăzută imediată, de 1,3%: Cluj, Timiş şi Ilfov. În schimb, în judeţul Vaslui se înregistrează cea mai mare pondere a populaţiei şomere, de 5,1% din populaţia rezidentă a judeţului.
Referitor la populaţia inactivă din punct de vedere economic, ponderea cea mai mare a populaţiei casnice se întâlneşte în judeţul Suceava (9,9%), iar cea mai mică în municipiul Bucureşti (numai 1,6%). Pensionarii sunt cel mai puţin numeroşi în judeţul Ilfov (unde reprezintă 15,0%), iar în judeţul Hunedoara ponderea acestora se dublează (29,6%).
Sursa: AGERPRES
Articolul INS: Majoritatea judeţelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori apare prima dată în Ecopolitic.
