Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, l-a primit, joi, pe însărcinatul cu afaceri a.i. al Statelor Unite ale Americii în România (SUA), David Muniz, în cadrul unei vizite de curtoazie, context în care demnitarul român a arătat semnificaţiile aparte ale aniversării a 25 de ani de parteneriat strategic între cele două ţări, subliniind deschiderea şi determinarea părţii române de a întreprinde toate eforturile necesare în vederea consolidării şi aprofundării relaţiilor româno-americane în toate sferele de activitate şi domeniile de cooperare.
Cu acest prilej, preşedintele interimar al Senatului a salutat nominalizarea unui nou ambasador al SUA în România, Kathleen Kavalec, se precizează într-un comunicat al Senatului.
Alina Gorghiu a adresat mulţumiri părţii americane pentru anunţul preşedintelui SUA, Joe Biden, de a suplimenta trupele în România prin dislocarea unui Comandament la nivel de brigadă de luptă, asigurând astfel consolidarea securităţii României şi a securităţii întregului Flanc Estic al Alianţei.
În cadrul dialogului, înaltul oficial român a subliniat faptul că includerea României în programul Visa Waiver rămâne o prioritate pe agenda bilaterală, având o importanţă deosebită pentru cetăţenii români, reconfirmând totodată statutul României de partener strategic al SUA. În acest sens, a pledat pentru necesitatea continuării şi intensificării cooperării Ambasadei SUA la Bucureşti cu Guvernul României în eforturile comune de a reduce rata de refuz a vizelor, care să permită înregistrarea de progrese concrete în ceea ce priveşte includerea ţării noastre în Programul Visa Waiver.
Oficialul american şi-a exprimat aprecierea pentru sprijinul acordat de autorităţile române refugiaţilor din Ucraina, precum şi pentru măsurile privind accesul gratuit la sistemul de sănătate, educaţional şi integrare pe piaţa muncii al acestora.
O altă temă aflată pe agenda întrevederii a vizat priorităţile legislative ale Senatului României în sesiunea care va începe curând, printre acestea numărându-se legile justiţiei, ale educaţiei, securităţii naţionale, precum şi legea privind avertizorii de integritate potrivit prevederilor Directivei UE.
Dialogul a relevat şi importanţa egalităţii de gen la nivelul decizional politic, precum şi necesitatea adoptării de măsuri pentru a spori gradul de participare al femeilor la exerciţiul politic. În acest sens, discuţiile au vizat stadiul iniţiativei legislative privind introducerea unei cote minime de reprezentare a femeilor şi bărbaţilor în Parlament.
În încheiere, au convenit asupra faptului că o cooperare puternică între România şi SUA va aduce beneficii concrete la nivelul celor două economii şi va juca un rol crucial în consolidarea rezilienţei strategice transatlantice pentru a putea combate încercările Federaţie Ruse de a instrumenta criza energetică şi alimentară cu scopul susţinerii ‘propriilor politici agresive şi expansioniste’.
